Geografia comunei Hudești, Botoșani

Comuna Hudești este situată în partea de nord a județului Botoșani, localitatea Hudești fiind astăzi străbătută de drumul național DN29A. Comuna se află la intersecția paralelei de 48º10’25” latitudine nordică, cu meridianul 26º30’15” longitudine estică, în extremitatea nordică a României,

Comuna Hudesti se învecinează cu Ucraina ( râul Prut ) la nord-vest și orașul Darabani (satul Bajura) la nord-est, comuna Concești la est, comuna Havârna la sud est, comuna George Enescu la sud și comuna Suharău la sud și sud vest. Suprafața comunei este de 10.400ha - 10.449ha, Hudești fiind cea mai mare comună din județul Botoșani. Cel mai înalt punct al reliefului este vârful dealului Poiana Nantă la 287,7m și cel mai de jos se află pe Valea Prutului, foarte aproape de Balta Gheorghiu la altitudinea de 121m. A doua cea mai înaltă altitudine este pe Dealul Bașeului la 233m. Toate dealurile din partea de sud-est și est au formă de platouri adecvate pentru practicarea agriculturii. În partea de nord și nord-vest de satul Hudești, majoritatea dealurilor sunt împădurite, expepție făcând Dealul Bărăncii și Dealul Țurcanului.

Conform unui raport de mediu elaborat în 2011 resursele subsolului constau din depozite de nisipuri silicioase în Hudești și Alba, ghipsuri în Hudești, Suharău și Concești, gresii în Hudești, pietrișuri în Baranca, tufuri în Hudești. Repere geografice Comuna Hudești este situată în partea de nord a județului Botoșani, localitatea Hudești fiind astăzi străbătută de drumul național 29A.Ștefania-Otilia Chițac (2009)... pag. 363 Comuna se află la intersecția paralelei de 48º10’25” latitudine nordică, cu meridianul 26º30’15” longitudine estică,D. Harabulă: Raport privind cercetarea toponimică și realizarea fișelor de toponimie din satul Hudești, comuna Hudești, județul Botoșani, manuscrisȘtefania-Otilia Chițac (2009)... pag. 364 în extremitatea nordică a României, având următoarele vecinătăți: în nord: râul Prut ca graniță între România și Ucraina; în vest: comuna Suharău cu satele limitrofe: Oroftiana, Suharău, Lișna și Izvoare; în sud: comuna George Enescu cu satul Stânca; în sud și sud-est: comuna Havârna cu satul Havârna; în est: comuna Concești cu satele Concești și Movileni; în nord-est: Orașul Darabani cu satul Bajura. Suprafața comunei este de 10.400ha - 10.449ha, Hudești fiind cea mai mare comună din județul Botoșani.Apătăchioae... pag. 25 Teritoriul comunei se împarte în: terenuri agricole 7.385ha, din care 5.495ha arabil, 1.540ha pășuni, 202ha fânețe, 13ha vii, 42ha livezi; terenuri neagricole, din care terenuri forestiere 2.120ha, 507ha iazuri și bălți și 611ha poteci, drumuri publice, construcții și alte terenuri neproductive.Apătăchioae... pag. 26

Relieful face parte din Câmpia Moldovei (Jijiei), o componentă a Podișului Moldovei. Solul este format majoritar din cernoziomuri mediu levigate,Alexandru Păunescu (1976)... pag. 24. adecvate practicării agriculturii. În zonele împădurite cu foioase se regăsesc solurile brune de pădure și soluri cenușii, iar în lunca Bașeului sau a afluenților acestuia predomină solurile aluvionare. În adâncimea scoarței există formațiuni compacte de piatră de carieră și cantități semnificative de nisip cuarțos care se folosește la prelucrarea porțelanurilor și sticlei. Extragerea nisipului cuarțos s-a făcut de-a lungul timpului în locul denumit de localnici „Șes Bordeanu”, aflat între satele Bașeu și Alba. În anul 2009, exploatările se derulau în zona podului dintre satele Bașeu și Hudești, numit „Șes Bompa”.

Conform unui raport de mediu elaborat în 2011 resursele subsolului constau din depozite de nisipuri silicioase în Hudești și Alba, ghipsuri în Hudești, Suharău și Concești, gresii în Hudești, pietrișuri în Baranca, tufuri în Hudești.Fărcășanu... pag. 34

Cel mai înalt punct al reliefului este vârful dealului Poiana Nantă la 287,7m și cel mai de jos se află pe Valea Prutului, foarte aproape de Balta Gheorghiu la altitudinea de 121m. A doua cea mai înaltă altitudine este pe Dealul Bașeului la 233m. Toate dealurile din partea de sud-est și est au formă de platouri adecvate pentru practicarea agriculturii. În partea de nord și nord-vest de satul Hudești, majoritatea dealurilor sunt împădurite, expepție făcând Dealul Bărăncii și Dealul Țurcanului. Cele mai bune locuri pentru agricultură sunt terenurile de pe dealurile Lișna, Puturoasa, Podul Manolii, Cuzoiaia, Ceacâr, Dealul Izvorului, Grâie, Dealul Crucii, Cresneanu, Ciritei etc.

Situat în partea de vest a satului Hudești, „Iazul La Axinte” a fost construit în albia majoră a pârâului Bașeu prin stăvilirea acestuia în primul sfert al secolului al XX-lea, cu o suprafață de aproximativ 20 ha. Situat la poalele Dealului Bașeu, „Iazul la Bașeu (Velniță)” a fost realizat prin stăvilirea Bașeului pe la mijlocul secolului al XIX-lea. „Izâtura”, așa cum o denumesc localnicii, a cedat în timp și actualul iaz a fost făcut prin muncă voluntară între anii 1961 - 1962, cu o suprafață de circa 23 ha. „Iazul la Cal Alb”, situat în partea de est a comunei Hudești, a fost amenajat în anul 1973, cu o suprafață de aproximativ 155 ha.

Principala vale care străbate teritoriul comunal este Valea Bașeului pe care curge părăul Bașeu, acesta fiind zăgăzuit în cele trei iazuri menționate în documente istorice încă din secolul al XVI-lea: Iazul Velnița, Iazul Morarului, Iazul Axinte și mai jos - Iazul Calul Alb ( 186ha ). Părăul Bașeu își are izvorul sub panta unui deal din apropierea satului Cristinești și trece pe teritoriul comunei Suharău, după care prin comunele Hudești, Havârna, Știubieni, preia apele părăului Podriga lângă localitatea Săveni și apoi se varsă în râul Prut. Bașeul preia pe parcursul lui prin comuna Hudești apele afluenților - părăul Alb, Ursoiu, Floroiu, părăul Carierei, Șipotului, părăul Morii, Răstoaca și părăul Vatra ( Satului ).

Vegetația acestui areal geografic este specifică zonei de stepă și silvostepă. Aici regăsim fânețe și pășuni, zone unde predomină rogozul, papura și de-a lungul pâraielor și iazurilor, multe pâlcuri de stufăriș. În partea dinspre Prut se găsesc zonele împădurite pe suprafețe întinse cu stejar, ulm, carpen, paltin, plop, jugastru, fag, salcie etc. Toată această vegetație a permis existența unei faune diversificate formată din căprioare, mistreți, vulpi, veverițe, păsări de pradă și multe specii de rozătoare.

Clima Din punct de vedere climatic, comuna Hudești prin poziționarea ei în nord-estul României resimte o influență a râului Prut care aduce în anumite perioade ale anului curenți de aer rece ce-și trag originea din regiunea izvoarelor lui. Pentru zona geografică în care este așezată comuna, Munții Carpați nu mai reprezintă o opreliște pentru vânturile ce pătrund în România dinspre Câmpia Rusă, ei fiind mai degrabă un obstacol al influențelor meridionale care se propagă dinspre sud-vest. Toamna începe adesea în luna septembrie iar primăvara, uneori, din luna mai. Din aceste motive se manifestă ierni prelungite, chiar dacă sunt deficitare în precipitații.Apătăchioae... pag. 28

De multe ori iernile sunt lungi, ocupând aproape o jumătate de an cu multe nopți geroase din cauza migrației aerului polar care vine din nordul teritoriului. Din cauza Crivățului nordic ce bate cu 60 - 70km/oră și troienește drumurile, indicele de confort termic este scăzut. În unii ani, iarna se termină în luna aprilie și începe în primele zile ale lunii noiembrie, minimele termice atingând -30°C. Anii cu ierni friguroase sunt uneori urmați de ani cu ierni blânde. Stratul de zăpadă este de până la 20 - 30cm.

Din cauza crivățului, uscat pe timpul verii și geros pe timp de iarnă, așezarea are un climat de tip continental excesiv. Temperatura medie anuală este de peste 7ºC și temperaturile extreme se încadrează în această tipologie, cea maximă a fost înregistrată în 1968 de +39ºC și minima de -32ºC în 1971. Datorită mediei anuale au fost înregistrate precipitații variate în funcție de anotimp ( ninsoare, lapoviță, chiciură, brumă, rouă, grindină sau ploaie ) cu o mare intensitate, regula fiind de scurtă durată. În memoria colectivă au fost păstrate inundațiile din 1955, 1965, 1969 și 1970. Perioadele de secetă excesivă și prelungită au fost înregistrate în anii 1904, 1907, 1945, 1946, care au adus foametea în comună, 1964, 1968, și 2004. În acei ani au fost compromise toate culturile de cereale de pe teritoriul comunal.

Din cauza inundațiilor, comuna Hudești are terenuri degradate prin eroziuni cauzate de ploile torențiale - ogașe, torenți și ravene, suprafața totală afectată încadrându-se între 50 - 100ha.Fărcășanu... pag. 33 Terenurile care s-au degradat prin alunecările de teren se regăsesc pe versanții cuestiformi ai Bașeului. Fenomenul se manifestă pe vârful teraselor dar și pe versanții care au roci plastice, gresii și nisipuri. Suprafețele afectate înregistrează între 50 - 100ha.

Datorită situării geografice a satelor de-a lungul râului Prut, ameliorarea fenomenelor de secetă s-a putut realiza prin amenajarea unor lacuri antropice, așa cum sunt iazurile „Axinte” și „Bașeu” ( Velniță ) dar și a complexului hidrografic „Cal Alb”. Astfel s-au creat și surse suplimentare de existență locală, pentru că pe lângă diversitatea piscicolă naturală din râul Bașeu, compusă din specii precum carasul, țiparul, crapul și zvârluga, s-au populat iazurile nou construite cu specii ca somnul, șalăul, ciprinide asiatice, sturion ș.a.m.d. Bazinul iazului „Cal Alb” a preluat apele din albiile minore ale Bașeului și ale afluenților lui ca pâraiele „Alba”, „Ciolac” și „Carieră”.Ștefania-Otilia Chițac (2009)... pag. 365

Sezonul cald este caracterizat de două situații sinoptice. Una este cea în care se resimte aerul rece cu intensificări de vânt dinspre nord și precipitații, cu averse numeroase, descărcări electrice și grindină. Cealaltă situație este cea a vremii secetoase cu cer senin care apare din cauza unui anticiclon de mare înălțime ce vine dinspre estul continentului favorizând pătrunderea în regiune a aerului tropical. Temperaturile maxime din timpul verilor de până în anul 2010 au fost de până +35°C.

Precipitațiile medii anuale sunt de peste 500ml/m². Au existat ani, așa cum au fost 2005 și 2008, când media a fost de până în 1000ml/m² și chiar peste. Cele mai multe ploi cad în lunile iulie și august, dar uneori și în mai, de unde și zicala locală „... dacă plouă în mai, mănânci mălai”. Luna cu media cea mai scăzută în precipitați este luna februarie. Se întâmplă foarte rar ca lunile mai și iunie să fie lipsite de precipitații. Ploile torențiale sunt rare, dar și atunci când se manifestă sunt abundente și provoaca mari pagube materiale.Apătăchioae... pag. 29

O compensare la perioadele de secetă se face parțial, prin irigarea unei bune părți a terenurilor agricole de la ferma lui Costel Nazare, din bazinul hidrografic al Iazului Calul Alb. Originile vânturilor care bat frecvent pe aici sunt din partea de nord și nord-estul României și au o viteză medie de 3 - 4m/s. Vânturile puternice își fac simțită prezența circa 25 - 30 zile/an.

Apele subterane și de suprafață

Categoriile principale ale resurselor de apă de pe teritoriul comunal îl reprezintă apele subterane și cele de suprafață - curgătoare si cele stătătoare - lacurile și iazurile. Din cauza unei mari variații a volumului de precipitații care se înregistrează în cursul unui an, acesta fiind principala sursă de alimentare a apelor subterane, se produc mari variații la nivelul hidrostatic al acestora. Din cauza perioadelor de secetă prelungită, unele orizonturi se epuizează în totalitate ca urmare a unei exploatări intense. Din aceste motive la care se mai adaugă și fenomenul de pierdere prin evapo-transpirație de la nivelul solului, resursele de apă sunt deficitare.