Adela Petre (n. 10 iunie 1929, Bălănești, com. Cozieni, județul Buzău - d. 14 martie 2019) a fost o creatoare populară și țesătoare română.
Biografie Adela Petre, născută Diaconescu, s-a născut în satul Bălănești, comuna Cozieni, județul Buzău. De la vârsta de un an, a locuit în satul Valea Sibiciului, comuna Pătârlagele. Este absolventă a Liceului Industrial de fete, din Buzău, promoția 1948, unde a învățat țesutul la războiului vertical. Timp de 8 ani a studiat arta țesutului de covoare și pânză, pe care a deprins-o de la bătrânii satului și de la bunica sa, Maria Mateescu. A fost remarcată la cea de-a IV-a Bienală a Artei Populare de la București, primind premiul I, pentru o colecție de ștergare cu motive specifice din zona Buzăului.
Activitate profesională Și-a desfășurat activitatea profesională în cooperația meșteșugărească (iulie 1967 - septembrie 1969), ca tehnician cu probleme de Artă Populară, iar la îndrumarea profesorului doctor docent Mihai Pop, a preluat postul de metodist în artă populară din cadrul Centrului de Îndrumare a Creației Populare Buzău, unde a rămas în perioada 1969-1971. În acest timp, a înființat 14 cercuri de artă populară în comunele Mânzălești, Padina, Vadu Pașii, Stâlpu, Bisoca și altele, care au evoluat treptat în Cooperativa „Arta Populară” Buzău. În perioada 1971-1973, în calitate de vicepreședintă a Cooperativei, a constituit și îndrumat echipe cu care a realizat confecții artizanale și covoare cu motive românești, participând astfel la numeroase concursuri și expoziții. Din 1973, a funcționat în cadrul Uniunii Județene a Cooperativelor Meșteșugărești, ca tehnician cu probleme de Artă populară. A organizat și condus două grupuri vocale: „Firicelul”, la Buzău și „Chindia”, la Râmnicu Sărat. În 1994 a devenit membră a Academiei Artelor Tradiționale din Sibiu. A fost prezentă la expoziții organizate la Muzeul Satului, Muzeul Țăranului Român, Muzeul Țării Crișurilor Oradea, Fundația „Elena Doamna” București și Muzeul „Astra” Sibiu. A fost invitată în Franța (1993), Grecia (1994, 1996), Olanda (1996), Italia (Montealbano, 1997) și în Statele Unite ale Americii, la Festivalul de tradiții folclorice Smithsonioan din 1999 de la Washington.
Recunoaștere Adela Petre a obținut, în 1967, Premiul I la faza republicană a celei de-a patra Expoziții bienale de Artă Populară, iar în 1969 Comitetul de organizare al primului Festival și Concurs Internațional de Folclor „România '69” i-a acordat o diplomă specială pentru lucrarea „Cusături”. Uniunea Artiștilor Plastici din România i-a acordat Marele Premiu în 1967, iar în 1994 a fost onorată cu premiul acordat de Fundația Culturală „Ethnos”.
Până în 1989, a participat la numerose manifestări, obținând peste 250 premii I și premii speciale.
În iunie 2001, cu prilejul împlinirii vârstei de 72 de ani, a primit titlul de Cetățean de Onoare al Municipiului Buzău pentru merite deosebite în conservarea tradiției și artei populare - creații unice expuse în colecții muzeale din țară cât și în străinătate.
A fost distinsă, în anul 2002, cu Medalia Națională „Serviciul Credincios” clasa a III-a, iar în anul 2012 a fost declarată de către UNESCO, Tezaur uman viu. În anul 2015, președintele României, Klaus Iohannis, i-a acordat Ordinul „Meritul cultural”. În 2017 a fost declarată Cetățean de Onoare al Județului Buzău.
Note Categorie:Nașteri în 1929 Categorie:Nașteri pe 10 iunie Categorie:Decese în 2019 Categorie:Buzoieni
Legături externe
Petre Adela.Tezaur uman viu 2012 „Popasuri folclorice” O viață dedicată frumosului Adela Petre UNESCO | Adela Petre, un tezaur uman A trecut la cele veșnice Adela Petre, un tezaur uman Adela Petre - Țesătoarea Tezaur uman viu din Buzău Traditional wall-carpet craftsmanship in Romania and the Republic of Moldova ADELA PETRE – Fire aspre, fire blândă
Categorie:Artiști români Categorie:Românce din secolul al XX-lea