Corupția este o problemă în Grecia. Transparency International a declarat în 2012 că corupția a jucat un rol major în cauza crizei financiare grecești (deși criza însăși a fost declanșată de criza financiară globală din 2007-2008, iar economia Greciei s-a descurcat bine pentru cea mai mare parte a perioadei până la criza menționată mai sus). Evaziunea fiscală a fost descrisă de politicienii greci drept „un sport național” – până la 30 de miliarde de euro pe an rămânând neîncasați, conform unei estimări din 2012. O estimare din 2016 a indicat că între 11 și 16 miliarde EUR pe an nu pot fi colectați. Alte sume semnificative au fost neîncasate din cauza fraudei cu TVA (taxa pe vânzări) și a contrabandei. În 2016, OCDE, Grecia și Comisia Europeană au lansat un proiect pentru creșterea integrității și reducerea corupției în Grecia prin împuternicirea tehnică a autorităților elene pentru punerea în aplicare a Planului național de acțiune anticorupție (NACAP) al Greciei.
Corupția politică este recunoscută ca o problemă semnificativă de mulți observatori.
Eforturile anticorupție ale guvernului au fost evaluate ca fiind ineficiente, potrivit mai multor surse, fapt care a fost atribuit aplicării proaste a legislației anticorupție și ineficienței agențiilor anticorupție. Agențiile anticorupție au fost împiedicate de influența politică excesivă și de înlocuirea continuă a personalului. Implicarea recentă a oficialilor publici de rang înalt în cazuri de corupție a fost raportată în mass-media.
Presupusa origine a corupției grecești Comentatorii atât din interiorul cât și din afara Greciei au atribuit acest defect al culturii grecești unei gestionări proaste a Greciei otomane de către Imperiul Otoman. În Grecia ocupată de otomani, a devenit o formă de patriotism, și uneori o condiție pentru supraviețuire, în timp ce corupția a fost larg răspândită printre oficialii imperiului, mai ales în secolele ulterioare. Sistemele fiscale imobiliare și comerciale au fost lăsate în prăbușire. This is a transcript of an interview with Jean-Claude Juncker in which he mentions the Ottoman impact upon Greece's property and commercial tax systems.
Grecia a devenit independentă în 1830, dar corupția din Grecia modernă și rezistența de a plăti impozite către Imperiul Otoman este legată și de faptul că o parte din oficialii etnici greci ai imperiului () și-au păstrat pozițiile după independența Greciei și au stabilit modul în care a fost condusă țara. Imediat după independență, grecii au fost supuși unei sarcini fiscale grele cauzate de datoria acumulată în timpul războiului de independență, care s-a combinat cu sărăcia și devastările provocate de război. Evaziunea fiscală era, însă, o problemă mai mare în rândul oficialilor de rang înalt, care erau obișnuiți să fie necontrolați de otomani. Oficialii căutau să păstreze acest statut în statul grec.
Amploarea evaziunii fiscale și a corupției grecești miniatura|250x250px| Mănăstirea Vatopedi, care datează din secolul al X-lea. Conducerea mănăstirii ar fi fost implicată în activități corupte, lucrând în colaborare cu oficiali corupți ai guvernului grec pentru a deturna fonduri guvernamentale. +Indicele de percepție a corupției 2008 (înainte de criza datoriilor din Grecia): Cei mai slabi performanți din UE Țară Scor IPC 2008 (clasament mondial) Bulgaria 3,6 (72) România 3,8 (70) Polonia 4,6 (58) Lituania 4,6 (58) Grecia 4,7 (57) Italia 4,8 (55) Letonia 5,0 (52) Slovacia 5,0 (52) Ungaria 5,1 (47) Republica Cehă 5,2 (45) Malta 5,8 (36) Portugalia 6,1 (32)
Note
Grecia Categorie:Politica Greciei Categorie:Economia Greciei Grecia