Jude cel obscur (în ) este un roman scris de Thomas Hardy, publicat inițial în foileton în reviste începând din decembrie 1894 și apărut în volum în 1895 (deși pagina de titlu indică anul 1896). Este ultimul roman finalizat de Hardy și al paisprezecelea pe care l-a publicat.

Protagonistul, Jude Fawley, este un tânăr din clasa muncitoare, zidar de meserie, care visează să devină savant. Cealaltă figură centrală este verișoara sa, Sue Bridehead, care reprezintă și principalul său interes amoros. Romanul explorează în special probleme legate de clasă socială, educație, religie, moralitate și căsătorie.

Rezumat Romanul urmărește viața lui Jude Fawley, care trăiește într-un sat din sudul Angliei (parte a comitatului fictiv Wessex, creat de Hardy). El aspiră să devină savant la „Christminster”, un oraș inspirat de Oxford. În tinerețe, Jude studiază singur greaca clasică și latina în timpul liber, în timp ce lucrează mai întâi în brutăria mătușii sale, sperând să ajungă la universitate.

Înainte de a-și putea urma planurile, Jude este sedus de Arabella Donn, o tânără locală pragmatică și superficială, care îl constrânge să se căsătorească pretinzând că este însărcinată. Căsătoria eșuează, iar Arabella îl părăsește și emigrează ulterior în Australia, unde intră într-o căsătorie bigamă. În acest moment, Jude își abandonează studiile clasice.

După plecarea Arabellei, Jude se mută la Christminster și se întreține lucrând ca zidar, studiind autodidact în speranța că va putea fi admis la universitate. Acolo o întâlnește și se îndrăgostește de verișoara sa nonconformistă, Sue Bridehead.

La scurt timp, Jude i-l prezintă lui Sue pe fostul său profesor, domnul Phillotson, iar ea ajunge, în cele din urmă, să se căsătorească cu acesta, deși bărbatul este cu aproximativ douăzeci de ani mai în vârstă. Sue regretă rapid decizia, fiind atât îndrăgostită de Jude, cât și profund incomodată de ideea intimității fizice cu soțul ei.

Ulterior, Sue îi cere lui Phillotson permisiunea de a-l părăsi pentru a se întoarce la Jude, iar acesta acceptă, conștient de reticența ei față de viața conjugală. Din cauza scandalului — faptul că Phillotson își lasă soția să plece la un alt bărbat — el este nevoit să renunțe la cariera sa didactică.

Sue și Jude trăiesc o perioadă împreună fără relații sexuale, în mare parte din cauza aversiunii lui Sue față de sex și față de instituția căsătoriei. Curând, Arabella reapare după ce și-a părăsit soțul australian, care administra un hotel în Sydney, complicând situația. Arabella și Jude divorțează oficial, iar ea se recăsătorește legal cu fostul ei soț. În același timp, ea dezvăluie că a avut un copil al lui Jude, născut la opt luni după despărțirea lor, pe care îl trimite ulterior tatălui. Băiatul, numit Jude și poreclit „Little Father Time”, se remarcă prin seriozitatea sa neobișnuită și lipsa de umor.

În cele din urmă, Jude o convinge pe Sue să înceapă o relație sexuală cu el, iar de-a lungul anilor au doi copii și așteaptă un al treilea. Totuși, cei doi sunt ostracizați social pentru că trăiesc necăsătoriți, mai ales după nașterea copiilor. Jude își pierde locurile de muncă din cauza relației considerate imorale, iar familia este forțată să ducă o viață nomadă, mutându-se din oraș în oraș prin Wessex în căutare de lucru și locuință, înainte de a reveni la Christminster.

„Little Father Time” ajunge să creadă că el și frații săi vitregi sunt cauza nenorocirilor familiei. În dimineața de după sosirea lor la Christminster, îi ucide pe cei doi copii ai lui Sue și se sinucide prin spânzurare, lăsând un bilet pe care scrie: „Gata pentru că suntem prea mulți”. La scurt timp după tragedie, Sue suferă și un avort spontan.

Copleșită de vinovăție, Sue se întoarce la religie, împotriva căreia se răzvrătise anterior, ajungând să interpreteze moartea copiilor ca o pedeapsă divină pentru relația ei cu Jude. Deși este îngrozită de ideea reluării căsătoriei cu Phillotson, devine convinsă că, din motive religioase, nu ar fi trebuit să-l părăsească. În cele din urmă, îl părăsește din nou pe Jude și se reîntoarce la Phillotson, supunându-se unei vieți conjugale pe care o detestă.

Devastat, Jude se recăsătorește cu Arabella, al cărei soț murise între timp, după ce aceasta îl manipulează și îl determină, sub influența alcoolului, să accepte căsătoria. După o ultimă vizită disperată la Sue, pe vreme geroasă, Jude se îmbolnăvește grav și moare la Christminster, nereușind nici în dragoste, nici în aspirațiile sale academice. Sue este prezentată ulterior ca fiind „cuminte și ofilită” alături de Phillotson, în timp ce Arabella nu îi jelește moartea și începe să-și caute un nou soț.

Teme literare Romanul explorează mai multe probleme sociale din Anglia victoriană, în special pe cele legate de instituțiile căsătoriei, Bisericii și educației. Aceste teme sunt dezvoltate în mare măsură prin contrast. De exemplu, la începutul relației lor, credința creștină a lui Jude contrastează cu scepticismul religios al lui Sue, contrast accentuat ulterior prin inversarea parțială a rolurilor. Deși personajele principale întruchipează perspective diferite, romanul, în ansamblu, critică instituțiile sociale și religioase.

Evoluția lui Jude de-a lungul narațiunii evidențiază rolul ambivalent și conflictual al religiei organizate în viața sa. Încă din copilăria petrecută la Marygreen, el a perceput religia ca pe scopul suprem al unei existențe altfel monotone și lipsite de perspective. Totuși, excluderea sa sistematică din mediul universitar de la Christminster sugerează că aspirațiile sale spirituale și intelectuale rămân, în mare parte, de neatins, determinându-l să-și orienteze viața spre alternative mai puțin satisfăcătoare. O perspectivă similară apare și în modul în care Hardy tratează instituția tradițională a căsătoriei: de la uniunea inițială dintre Arabella și Jude până la reuniunea lor ulterioară, căsătoria este prezentată ca o constrângere socială apăsătoare, care contribuie la nefericirea personajelor.

Deși Hardy a afirmat că „nicio carte pe care a scris-o vreodată nu conținea mai puțin din propria sa viață”, recenzenții contemporani au identificat numeroase paralele între temele romanului și experiența sa personală ca intelectual provenit din clasa muncitoare. Căsătoriile nefericite, frământările religioase și filozofice și problemele sociale abordate în Jude the Obscure se regăsesc și în alte romane ale lui Hardy, precum și în biografia sa. Lupta împotriva barierelor de clasă reprezintă o legătură esențială între roman și viața autorului, în special în ceea ce privește accesul la învățământul superior și condiția clasei muncitoare. Deși Jude aspiră să studieze la Christminster, el nu își poate permite costurile unei educații universitare și nu dispune de pregătirea formală necesară pentru a obține o bursă. Prin urmare, mobilitatea sa socială și economică este sever limitată.

Tema educației inaccesibile a avut și o dimensiune personală pentru Hardy, care, asemenea lui Jude, nu și-a putut permite să urmeze studii universitare la Oxford sau Cambridge, în pofida interesului său timpuriu pentru studiile clasice. Unele detalii privind studiul autodidact al lui Jude reflectă experiențe descrise în autobiografia lui Hardy, inclusiv lecturile nocturne de latină, în timp ce lucra cu normă întreagă ca pietrar și ulterior ca arhitect. Cu toate acestea, spre deosebire de situația lui Jude, mama lui Hardy era o femeie cultivată și l-a educat acasă până la vârsta școlară; ulterior, acesta a urmat școala la Bockhampton și apoi la Dorchester, unde a studiat latina și și-a demonstrat potențialul academic, înainte de a deveni ucenic la 16 ani.

O altă paralelă între temele romanului și viața lui Hardy apare în transformarea lui Sue, care devine profund religioasă după ce anterior fusese indiferentă sau chiar ostilă față de religie. În mod similar, prima soție a lui Hardy, Emma, a evoluat de la o atitudine relativ liber-cugetătoare în tinerețe la o religiozitate accentuată la maturitate. Criticismul constant al lui Hardy față de religia organizată, coroborat cu creșterea religiozității Emmei, a generat tensiuni semnificative în căsnicia lor, contribuind la înstrăinarea progresivă dintre cei doi.

De asemenea, Emma Hardy a dezaprobat puternic Jude the Obscure, atât din cauza criticilor aduse religiei, cât și din teama că publicul ar putea interpreta relația dintre Jude și Sue ca fiind o reflectare directă a relației ei tensionate cu Hardy.

Stil În jurul anului 1887, Hardy a început să ia notițe pentru o poveste despre încercările frustrate ale unui muncitor de a ajunge la universitate, posibil inspirat parțial de eșecul școlar și de sinuciderea prietenului său Horace Moule. Între decembrie 1894 și noiembrie 1895, în Harper's New Monthly Magazine, a apărut versiunea serializată a romanului, inițial sub titlul The Simpletons, apoi Hearts Insurgent. În 1895, cartea a fost publicată la Londra sub titlul actual, Jude the Obscure (datat 1896). În prefața primei ediții, Hardy oferă detalii despre conceperea și redactarea romanului, sugerând că anumite elemente au fost inspirate de moartea unei femei (cel mai probabil verișoara sa, Tryphena Sparks) în 1890.

Recenzii Jude the Obscure a avut parte de o primire critică dură din partea unor comentatori scandalizați. Printre criticii săi s-a numărat Walsham How, episcopul de Wakefield; Hardy a afirmat ulterior că acesta ar fi ars un exemplar al romanului. S-a sugerat că reacțiile negative ar fi determinat încetarea activității sale de romancier după publicarea lui Jude, însă poetul C. H. Sisson a calificat această ipoteză drept „superficială și absurdă”.

Romanul ocupă locul 23 în lista „Cele 100 cele mai bune romane britanice” realizată de BBC și locul 20 în „Cele 100 cele mai bune romane scrise în limba engleză” publicată de The Guardian.

Adaptări Romanul a fost adaptat în:

Un serial de televiziune în șase părți, Jude the Obscure (1971), regizat de Hugh David, cu Robert Powell și Fiona Walker în rolurile principale. Un lungmetraj, Jude (1996), regizat de Michael Winterbottom, cu Christopher Eccleston și Kate Winslet în rolurile principale. O adaptare muzicală în două părți a romanului Jude the Obscure, realizată de Ian Finley (libret), Bruce Benedict (muzică), Jonathan Fitts (muzică) și Jerome Davis (versuri), a avut premiera la Burning Coal Theatre Company din Raleigh, Carolina de Nord, în aprilie 2012. Dramaturgul britanic Howard Brenton a scris o adaptare modernizată a romanului, intitulată simplu Jude, care a avut premiera la Hampstead Theatre, în nordul Londrei, în mai 2019. În această versiune, Jude este o femeie refugiată siriană cu spirit liber, care lucrează ca femeie de curățenie, iar vărul ei devine un musulman radical și este vizitat în mod regulat de o figură care îl reprezintă pe poetul grec Euripide. Seria BBC Radio 4 „Hardy’s Women” (2020) a inclus o adaptare în trei părți a romanului Jude the Obscure.

Note

Categorie:Romane victoriene Categorie:Romane britanice după care s-au făcut filme Categorie:Romane din 1895