Cantharellus ianthinoxanthus (René Maire, 1911 ex Robert Kühner, 1947) din încrengătura Basidiomycota, în familia Cantharellaceae și de genul Cantharellushttps://www.speciesfungorum.org/GSD/GSDspecies.asp?RecordID=327483Index Fungorum]https://www.mycobank.org/page/Name%20details%20page/field/Mycobank%20%23/327483MycoBank] este o specie de ciuperci comestibile rară care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor). Ea este foarte des confundată cu Cantharellus melanoxeros. O denumire populară nu este cunoscută. Buretele trăiește în România, Basarabia și Bucovina de Nord în grupuri, deseori în smocuri cu bazele de tulpină topite, în pădurile de fag luminoase, calde precum la marginile lor, pe soluri argiloase, moderat până la ușor acide peste fliș, adesea împreună cu afinele. Timpul apariției este din (iulie) august până în septembrie (octombrie).Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 3, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 450-451 - 1, ISBN 3-405-12124-8Edmund Michael, Bruno Hennig, Hanns Kreisel: „Handbuch für Pilzfreunde: Blätterpilze – Hellblätter“, Editura G. Fischer, Stuttgart 1977, p. 67
Taxonomie thumb|left|150px|René Maire Numele binomial Cantharellus cibarius var. ianthinoxanthus a fost definit de micologul francez (René Maire în volumul 27 al jurnalului micologic Bulletin Trimestriel de la Société Mycologique de France din 1911.René Maire în: „Bulletin Trimestriel de la Société Mycologique de France”, vol. 27, nr. 4, 1911, p. 446
Apoi, în 1947, compatriotul lui Maire, anume Robert Kühner a determinat ciuperca drept specie independentă, de valorificat în volumul 2 al jurnalului științific Annales scientifiques de Franche-Comté, unui organ al Universități din Besançon,Robert Kühner în: „Annales scientifiques de Franche-Comté”, organe de l'Université de Besançon et de l'Institut d'Études Comtoises et Jurassiennes, volumul 2, Besançon 1947, p. 16 fiind și numele curent valabil (2025).
Apoi, în anul 2000, micologul spaniol (catalan) Miquel Àngel Pérez-De-Gregorio Capella (n. 1963) a transferat specia la genul Craterellus sub păstrarea epitetului, de verificat în cartea sa Bolets de Catalunya.Miquel À. Pérez-De-Gregorio: „Bolets de Catalunya”, Editura Societat Catalana de Micologia, Barcelona 2000, p. 908 Această denumire a fost preluată repede în general și mai este folosită din când în când. Dar s-a dovedit, că această ciupercă este de genul Cantharellus și în urmă, numele actual valabil este, conform Index Fungorum și MycoBank din nou denumirea lui Kühner.
Taxonul Cantharellus ianthinoxanthus este cel valabil în prezent (2025), denumirea lui Miquel Àngel Pérez-De-Gregorio Capella a rămas doar sinonim, deși tot mai apare în multe cărți micologice.
Epitetul specific se trage din cuvintele grecești vechi (=de culoarea hiacinților),Benjamin Hederich: „Novum lexicon manuale graeco-latinum”, Editura Jo. F. Gleditsch, Leipzig 1827, p. 1677 și (=(a face) galben-auriu),Johann F. Reichenbach: „Allgemeines Griechisch-Deutsches Handwörterbuch”, vol. 2, Editura Johann Ambrosius Barth, Leipzig, 1825 p. 154 datorită aspectului.
Descriere Pălăria: relativ groasă, inițial foarte mică și doar puțin proeminentă din tulpină, apoi cu un diametru de 2-7 cm și, este mai întâi plată mai târziu adâncită în formă de pâlnie și uneori străpunsă de o despicătură îngustă în mijloc cu marginea îndoit ondulată, la bătrânețe încrețită, zbârcită. Cuticula mată, glabră, se prezintă mai ales la margine ușor brăzdată sau cu gropițe mici. Are o culoare variabilă, în funcție de vârsta sa poate fi galben de lămâie sau aproape albicioasă atunci când ciuperca este tânără și bine umezită sau uneori maro-roz deschis. Odată cu înaintarea în vârstă, galbenul se transformă adesea într-un portocaliu bogat, înainte ce culoarea să se schimbe într-un galben-ocru până la maroniu-ocru, atunci când corpurile fructului sunt complet mature. Când este rănită sau la punctele de presiune, specia devine cenușie până la negricioasă după o perioadă mai lungă de așteptare. Himenoforul: are stinghii destul de subtil pronunțate, dar totuși clar vizibile, nervurat-ridate in partea aparținând pălăriei, apoi șifonate, puternic și repetat bifurcate, anastomozate, legate între ele prin vene transversale, în partea marginală uneori aproape poroase. Ele decurg departe în jos pe tulpină, pierzând aici relieful, fiind adică netede, dar clar detașate de partea sterilă a tulpinii prin culoare și suprafața mată. Spre deosebire de pălărie și tulpină, coloritul himenului este inițial cenușiu-violet, apoi liliac-roz și în cele din urmă maro-roz, având întotdeauna o nuanță violetă distinctă. Piciorul: neted, uneori încrețit, compact și ferm, atinge o lungime de până la 6 cm și un diametru de până la 2 cm, este solid, oarecum neregulat, adesea îndoit, niciodată tubular pe dinăuntru, foarte des îngroșat spre vârf, îmbinându-se perfect în pălărie, dar, de asemenea, uneori oarecum umflat în partea inferioară și scurt ascuțit la baza exterioară. Este tipic pentru specie că mai multe corpuri fructifere cresc adesea dintr-o singură bază de tulpină. Ca și pălăria, are un colorit gălbui, portocaliu, uneori mai maroniu. Carnea: maro-roz deschisă sau maro de plută, adesea mai închisă la culoare în pereții piciorului este aproape higrofană, oarecum fragilă, nu elastic-dură. După tăiere, devine după mai mult timp cenușie până la negricioasă. Specia are mirosul tipic fructuos de gălbior precum un gust plăcut și blând, niciodată amar sau picant.. Caracteristici microscopice: are spori ovoidali până la slab elipsoidali, apiculați, gutulați, cu un conținut granular, având o mărime de 8,3-11,1 x 6,5-7,5 (8) microni. Pulberea lor care apare în mase este albă. Basidiile hialine alungite, clavate, infibulate cu patru sterigme fiecare, au o dimensiune de 100,5 (111,2) x (8,9) 10,5 microni. Prezintă un sistem de hife monomitice cu hife subhimeniale de 4-7,9 µm, unite cu anse. Îmbinări cu catarame sunt prezente.Sociedad Micológica BaracaldoRevista micobotanica Reacții chimice: nu sunt cunoscute.
Confuzii Acest burete poate fi confundat de exemplu cu Cantharellus amethysteus,Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 462-463, ISBN 3-405-12081-0 Cantharellus cibarius,Linus Zeitlmayr: „Knaurs Pilzbuch”, Editura Droemer Knaur, München-Zürich 1976, p. 207-209, ISBN 3-426-00312-0 Cantharellus ferruginascens,Andreas Gminder, Peter Karasch: „Das Kosmos Handbuch Pilze: Mit über 1200 Zeichnungen“ - 1400 Arten im Porträt“, Editura Franckh-Kosmos, Halberstadt 2023, p. 310, ISBN 978-3-440-17027-4 Cantharellus friesii,Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 446-447, ISBN 3-405-12116-7 Cantharellus melanoxeros sin.Craterellus melanoxeros (foarte gustos),Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 4, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1983, p. 448-449 - 2, ISBN 88-85013-25-2 Cantharellus pallens,Csaba Locsmándi, Gizella Vasas: „Ghidul culegătorului de ciuperci: ciuperci comestibile și otrăvitoare”, Editura Casa, Oradea 2021, p. 55 Craterellus cornucopioides var. konradii,Helmut Gams: „Kleine Kryptogamenflora”, vol. 2, pârțile 1-2, Edituira G. Fischer, Stuttgart 1955, p. 65 Craterellus lutescens sin. Cantharellus lutescens (crește și împreună cu trompeta căprioarei în același loc),Rose Marie și Sabine Maria Dähncke: „700 Pilze in Farbfotos”, Editura AT Verlag, Aarau - Stuttgart 1979 și 1980, p. 590, ISBN 3-85502-0450 Craterellus sinuosus sin. Pseudocraterellus undulatus,Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1976, p. 450-451, ISBN 3-405-11774-7 Craterellus tubaeformis var. Cantarellus tubaeformis,Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1976, p. 440-441, ISBN 3-405-11774-7
Ciuperci asemănătoare în imagini
Valorificare Cantharellus ianthinoxanthus'' este o ciupercă comestibilă delicioasă care a fost întotdeauna rară. În prezent habitatele sale sunt adițional deosebit de amenințate prin acidificare și îmbogățirea pământului cu nutrienți. Are o aromă de gălbior deosebit de intensă. Dar cu siguranță ar trebui să fie protejată și cruțată datorită rarității sale. Toate descoperirile speciei ar trebui să rămână în habitat fără excepție.Pilzbuch-Pilzwelten Este clasificată în Lista Roșie ca pe cale de dispariție.Centrala Listei Roșii
Note
Bibliografie Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 1-7, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1976-1993 (pentru cercetarea în total) Heinz Clémençon et al.: „Pilze im Wandel der Jahreszeiten” – Herbst-Winter, vol. 1, Editura Éditions Piantanida, Lausanne 1981 Régis Courtecuisse, Bernard Duhem: “Mushrooms & Toadstools of Britain and Europe”, Editura HarperCollins, Chicago 1995, ISBN: 978-00022-0025-7 Andreas Gminder, Tanja Böhning: „Welcher Pilz ist das?“, Editura Kosmos Naturführer, Halberstadt 2020, ISBN 3-4401-6452-7 Andreas Gminder, Peter Karasch: „Das Kosmos Handbuch Pilze: Mit über 1200 Zeichnungen“ - 1400 Arten im Porträt“, Editura Franckh-Kosmos, Halberstadt 2023, ISBN 978-3-440-17027-4 Roger Heim: „Champignons d'Europe: généralités, ascomycètes, basidiomycètes”, Editura Société nouvelle des éditions Boubée, Paris 1984, ISBN: 978-28500-4042-9 German Josef Krieglsteiner (ed.), Andreas Gminder: „Verbreitungsatlas der Großpilze Deutschlands (West)“, Editura Ulmer, Stuttgart 1991, ISBN 3-8001-3536-1 André Maublanc, Georges Viennot-Bourgin: „Les champignons comestibles et vénéneux”, vol. 1, Editura Lechevalier , Paris 1971, ISBN: 978-27205-0482-2 David Norman Pegler, P. J. Roberts, B. M. Spooner, Royal Botanic Gardens, Kew: „British Chanterelles and Tooth-fungi - An Account of the British Cantharelloid and Stipitate Hydnoid Fungi”, Editura Royal Botanic Gardens, Londra 1997, ISBN: 978-1900-34715-0 Yves-François Pouchus: „Guide de poche de mycologie officinale”, Editura Lavoisier, Paris 2012, ISBN: 978-27430-1474-2 Ramon Mendaza Rincon de Acuña Guillermo Diaz Montoya: „Las setas en la naturaleza Las 50 mejores setas comestibles”, vol. 3, Bilbao 1994, ISBN 13 978-8460-50792-5
Legături externe
Cantharellus ianthinoxanthus, mai multe imagini 1 Cantharellus ianthinoxanthus, mai multe imagini 2 + film în limba germană Cantharellus ianthinoxanthus, mai imagini microscopice Cantharellus ianthinoxanthus, film spaniol Cantharellus ianthinoxanthus, film în limba germană
Categorie:Cantharellus Categorie:Micoriză Categorie:Ciuperci comestibile Categorie:1911 în știință