Vestigiile arheologice de pe teritoriul comunei Hudești, județul Botoșani, au fost identificate în mare parte de către profesorii de istorie din comuna Hudești care împreună cu elevii au cules o serie de obiecte care au fost expuse în muzeele școlare din Mlenăuți, Vatra și Hudești. Profesorii de istorie au fost - Gheorghe Toma, Adăscăliței Gheorghe, Murariu Ion, Prahoveanu Ion și Chițac Gheorghe.

Alexandru Odobescu a făcut prima menționare documentară despre situl arheologic de la Baranca - La Cetățuie în secolul al XIX-lea, situl fiind descoperit de Odobescu în anul 1870. Învățătorul Dumitru Jar a descoperit în anul 1972 situl de la Baranca - Vatra Satului, Gheorghe Toma în 1974 așezarea Cucuteni de la Mlenăuți din Dealul Morii, Costache Jacotă împreună cu Gheorghe Toma în 1975 movila de la Mlenăuți la vest de sat, în 1975 movila Burtoasă la Hudești, Costache Jacotă în 1973 așezarea Cucuteni de la Hudești - La Cresneanu, P. Șadurschi în 1980 situl arheologic de la Hudești - La Ciacâr. Studiind harta topografică a României la scara 1-25.000, Octavian Liviu Șovan a identificat pe teritoriul comunal alte situri aflate sub formă de movile, respectiv morminte tumulare, care nu au fost încă cercetate de către cineva de specialitate.

Vestigii arheologice Existența așezărilor umane în nordul României este atestată prin numeroase situri arheologice, multe neexplorate încă, vechimea lor pierzându-se în negura veacurilor. Mediul propice viețuirii umane precum și relieful și bogata rețea hidrografică a cărei exponent de seamă este bazinul râului Bașeu, au facilitat apariția comunităților din cele mai vechi timpuri. O astfel de așezare deschisă din eneoliticul dezvoltat al Culturii Cucuteni faza B,Octavian Liviu Șovan... pag. 251 este cea aflată în apropierea locului numit „La Brazdă”, la circa 1km sud-est de satele Vatra și Hudești, la intersecția drumurilor care vin din acestea. Suprafața sitului este de circa 10ha și este localizată pe un teren cu o înclinare dinspre sud spre est, aproape de șipotul numit „La Cresneanu”, limitrof cursului Bașeului, pe „Dealul Izvorului”.Apătăchioae... pag. 15

În această așezare eneolitică este, în opinia lui Gheorghe Apătăchioae, nucleul apariției celor două sate Vatra și Hudești. În partea de nord a sitului au fost descoperite fragmente de ceramică pictatăPetre Constantinescu-Iași... pag. 66 și în partea de sud-est s-au găsit fragmente încă necatalogate. Aproape de apa Bașeului au fost găsite fragmente de ceramică pictată cu simbolul soarelui, arsă, galben-roșiatică. Această zonă nu a avut parte de o cercetare sistematică, ea fiind explorată inițial în 1973 de către profesorul Costache Jacotă și obiectele au ieșit la iveală cu ocazia unor lucrări agricole. Au fost descoperite vase întregi și urmele unor locuințe care aveau vetre de foc bine conturate. Au fost identificate așchii obținute prin cioplire, unelte din silex, fusaiole, dar și greutăți pentru plase de pescuit, figurine zoomorfe și antropomorfe. Remarcabilă rămâne ceramica comună, nepictată și mai puțin îngrijită, urmată de cea pictată cu negru și roșu pe fond brun-gălbui. Decorul este unul liniar fiind demarcat pe unele fragmente cu benzi de linii paralele. Deosebit este decorul cu simbolul soarelui de pe unele artefacte care denotă proximitatea originii lor la epoca bronzului. fiind cunoscut faptul că în acele timpuri cultul soarelui a fost predominant pe plan religios.Petre Constantinescu-Iași... pag. 125

Costache Jacotă a descoperit, tot în anul 1973, situl arheologic de la Hudești numit „La Carieră” situat pe drumul dintre satele Hudești și Alba, la nord-vest de dispensarul uman, pe panta sudică a Dealului Țurcani. Aici coexistă o așezare deschisă din epoca migrațiilor a Culturii Sântana de Mureș-Cerneahov suprapusă peste o așezare deschisă a Culturii La Tène din epoca eneolitică.Octavian Liviu Șovan... pag. 252Similar este situl descoperit de Dumitru Jar în 1972 la Baranca în locul „Vatra Satului”.

În apropiere de situl „La Cresneanu” se află altă așezare deschisă aparținând Culturii La Tène târzie ( Daci liberi ) aflată pe același areal cu alta similară din epoca migrațiilor ce ține de Cultura Sântana de Mureș-Cerneahov. Așezarea se află în locul denumit „La Corlățeanu” într-o văgăună ce are deschiderea înspre sud la Iazul Calul Alb, aproape de locul numit „La Ciacâr”. Aici, profesorul P. Șadurschi a descoperit în anul 1980 urme de vase ceramice, două gâturi cu toarte de amfore romane și pahare tronconice.

Pe partea dreaptă a râului Bașeu, la circa 1,5km de intersecția șoselei DN29A cu drumul ce duce la Mlenăuți, pe tarlaua „La Ilie”, dar și în „Hârtopul Grădinii” sau la „Dealul Morii” s-au descoperit așezări umane care aparțin Culturii Cucuteni. „La Ilie” au fost găsite fragmente ceramice cu urme de decoruri. S-au cules unelte și arme din silex - vârfuri de săgeți, răzuitori și străpungători. La „Hârtopul Grădinii”, aflat în aval de barajul de la Calul Alb, s-au prelevat fragmente ceramice de slabă calitate cu urme de pictură și așchii rezultate din cioplirea silexului. La „Dealul Morii”, descoperire făcută de profesorul Gheorghe Toma, au fost găsite greutăți pentru plasele de pescuit, fusaiole, topoare de piatră cu gaură, vârfuri de săgeți din silex, ceramică din pastă roșie și foarte multe așchii rezultate din cioplirea silexului.Apătăchioae... pag. 16

Au fost de-a lungul timpului și descoperiri datorate hazardului la situl de la Baranca ( Cetățuia ), La Pâșcov, Podiș ( Alba ) sau Șindrilița, a unor topoare plate, vârfuri de săgeți și dălți din silex. Ceramica este variată - pahare bitronconice, farfurii, vase mari, figurine zoomorfe sau cănițe.

Studiind harta topografică a României la scara 1-25.000, Octavian Liviu Șovan a identificat pe teritoriul comunal alte situri aflate sub formă de movile, respectiv morminte tumulare, care nu au fost încă cercetate de către cineva de specialitate. Profesorul Gheorghe Toma a mai identificat pe teren încă din anul 1975 alte situri rămase necercetate, așa cum sunt cele de la Movila de la Mlenăuți - la Vest de Sat ( împreună cu Costache Jacotă ) și Movila Burtoasă la Hudești.

Este de menționat că niciodată până în anul 2010 nu s-au făcut cercetări sistematice ale siturilor arheologice de pe teritoriul comunei Hudești. Singurii care s-au implicat într-o astfel de activitate au fost profesorii de istorie din comuna Hudești care împreună cu elevii au cules o serie de obiecte care au fost expuse în muzeele școlare din Mlenăuți, Vatra și Hudești. Profesorii de istorie au fost - Gheorghe Toma, Adăscăliței Gheorghe, Murariu Ion, Prahoveanu Ion și Chițac Gheorghe.

Monumente istorice

Situri arheologice din RAN Situri arheologice de pe teritoriul administrativ al comunei Hudești aflate în Repertoriul Arheologic Național 

Referințe

Bibliografie

Alexandru Păunescu, Paul Șadurschi, Vasile Chirica: Repertoriul arheologic al județului Botoșani, vol. I, București, 1976, pe biblioteca-digitala.ro Octavian Liviu Șovan: Repertoriul Arheologic al Județului Botoșani, pe www.cimec.ro, ediția a II-a, Botoșani 2016, ISBN 978-973-15463-4 map.cimec.ro: Severul Cartografic pentru Patrimoniul Arheologic Național al României Petre Constantinescu-Iași: Istoria României, Editura Academiei, Vol. I, București, 1960 Gheorghe Apătăchioae: Monografia Comunei Hudești (Județul Botoșani), Iași, Editura PIM, 2010, 312 pagini. Monografia a fost publicată cu contribuția lui Gheorghe Antochi ( vezi pag. 311 ) Gheorghe Apătăchioae: Vatra Hudeștilor – file de monografie, Botoșani, Editura Axa, 2002, ISBN 973-8053-52-8

Legături externe

Categorie:Comuna Hudești