Carling este o comună franceză situată în departamentul Moselle, în regiunea Grand Est.

Geografie [{ "type": "ExternalData", "service": "geoline", "ids": "Q1075351", "properties": { "fill": "#fc3", "stroke": "#ac6600" }}, { "type": "ExternalData", "service": "geoline", "ids": "Q1344620", "properties": { "fill": "#fc3", "stroke": "#ac6600" }}]

Carling se află la 7 km nord-est de Saint-Avold, cel mai mare oraș din apropiere, precum și de o importantă platformă chimică și industrială. Orașul, înconjurat de păduri, este situat la aproximativ 24 km de parcul natural regional al Lorenei. Pârâul Lauterbach este principalul curs de apă care traversează comuna Carling, fiind parțial canalizat într-un traseu subteran. Solul este nisipos, rezultat al alterării gresiei triasice care acoperă straturi adânci de cărbune odinioară exploatate, fapt atestat de existența unei fostă haldă de steril situată în centrul orașului, formată din șisturi carbonifere. Altitudinea în Carling variază între 228 și 267 de metri.

Comune limitrofe

Geologie și relief Suprafața comunei este de 2,7 km². Altitudinea din Carling variază între 228 și 267 de metri. Solul este nisipos, rezultat al alterării gresiei vărgate de grosime variabilă (gresie din Triasicul timpuriu), care acoperă straturi adânci de cărbune odinioară exploatate. Fostul hald rezultat din exploatarea puțului Saint-Max, format din șisturi și roci carbonifere alterate, situat în centrul orașului, stă mărturie acestui trecut minier. Solul localității este străbătut de vechi galerii miniere. În pădurea din Carling se pot observa foste mici cariere de nisip și gresie. Văile sunt formate din aluviuni vechi și recente, iar în unele zone se observă mici depuneri de turbă.

Gresiile se prezintă sub formă de gresii silicioase friabile, de culoare gălbuie până la roșiatică, formate din granule rotunjite de cuarț, utilizate odinioară în lucrările de construcție sau în industria locală a sticlei. Acestea conțin o proporție importantă de oxizi de fier, uneori grupați sub formă de plăcuțe de limonit denumite local Ziegelstein. Se observă de asemenea noduli de oxid de mangan. Gresiile conțin uneori mici pietricele de cuarț și cuarțite, precum și mici lentile de argilă roșie.

Hidrografie Orașul este situat în pădurea Warndt și este străbătut de un mic curs de apă numit Lauter (sau Lauterbach), la sud de fostele izvoare ale Merle (sau Merlebach) și ale fostului său afluent, Lebach. Văile pârâurilor Lauterbach și Merle prezintă rare izvoare și depozite de turbă, datorate ascensiunii apelor subterane prin presiune arteziană. Amplasarea mai multor captări industriale și prize de apă a condus la scăderea pânzei freatice, iar aceste turbării s-au uscat în mare parte. Fostul lavoir din Carling, care era situat în valea pârâului Merle, precum și fostul iaz din Carling, care se afla în zona stadionului de pe strada Lauterbach, nu mai există. În prezent, un vast bazin de decantare, care colectează apele uzate ale platformei chimice Carling – Saint-Avold, alimentează pârâul Merle în dreptul fostului amplasament al morii din L’Hôpital și al fostului lavoir, în aval de cartierul Puits 3.

Orașul dispunea odinioară de mai multe puțuri care alimentau localitatea cu apă. În prezent, orașele Carling și L’Hôpital sunt alimentate cu apă pompată provenind în mare parte din pânza acviferă a gresiei triasice, stocată într-un important castel de apă situat în L’Hôpital. Apa potabilă este gestionată de un SIVU (sindicat intercomunal cu vocație unică): Syndicat des eaux du Winborn, competent pentru 7 comune: Béning-lès-Saint-Avold, Betting, Carling, Cocheren, Freyming-Merlebach, L'Hôpital și Rosbruck. Serviciul de canalizare este gestionat printr-un sistem de concesiune și asigură producția și distribuția apei potabile pentru aceste diferite comune.

Fostul iaz din Carling, numit Flachsweyer Existența sa este atestată încă din anul 1716, conform unor documente. A existat încă de la fondarea localității Carling și purta atunci numele de Flachsweyer, ceea ce înseamnă „iazul inului”. Acesta alimenta cu apă o moară numită Seeg Mühl („moara fierăstrăului”), situată în valea pârâului Lauterbach. Planul cadastral din 1836 îl denumește simplu Veyer (sau Weyer, adică „iaz”), situat pe pârâul Lauterbach (denumit și Loutrebach). Amplasamentul său era delimitat de actualele străzi rue de la Frontière și rue du Stade. Actualul stadion din Carling este situat pe locul cunoscut sub denumirea de Weyerschwanz, ceea ce înseamnă „coada iazului”.

Lacul Phulstücker Acest iaz dispărut era situat în locul numit Josephs Phul Stücker, ceea ce înseamnă „câmpiile mlăștinoase ale lui Joseph”, Phul în dialectul francic loren însemnând „iazul” sau „mlaștina”. Iazul era situat la intrarea în Carling, pe partea stângă venind din direcția Saint-Avold, în apropierea străzii Principale și a străzii des Jardins. Acesta constituia una dintre sursele pârâului Lauterbach.

Pârâul Ziegelstücker Izvorând din locul numit Ziegelstücker, puțin mai sus de actuala stradă Charles-Jully și în apropierea străzii de L’Hôpital, acest pârâu curgea printr-un șanț situat pe strada Stade, de-a lungul graniței dintre comunele Carling și L’Hôpital, înainte de a se vărsa într-o zonă mlăștinoasă aflată lângă fostul iaz Flachsweyer. Pompele industriale și lucrările miniere care au urmat săpării puțului Saint-Max l-au secat complet.

Lauterbach

Lauterbach, numit și pârâul Lauter, cunoscut anterior sub numele LoutrebachCadastrul din 1836, este un pârâu situat în departamentul Moselle din Franța și în landul Saarland din Germania. Izvorând în Lorena, traversează de la sud la nord regiunea naturală Warndt, care formează o vastă depresiune deschisă spre valea râului Sarre în Germania. Este un afluent de stânga al Rosselle , deci un sub-afluent al Rinului prin Saar și Moselle. Pârâul a dat numele său localității germane Lauterbach (Saarland), odinioară independentă, astăzi integrată orașului Völklingen, precum și revistei cercului de istorie L’Hôpital–Carling, intitulată Entre Lauter & Merle.

Climă În 2010, clima comunei era de tip montan, conform unui studiu al CNRS, bazat pe o serie de date aferente perioadei 1971-2000. În 2020, Météo-France a publicat o tipologie a climatului din Franța metropolitană, în care comuna este clasificată cu un climat semi-continental și se află în regiunea climatică Lorena, platoul Langres, Morvan, caracterizată printr-o iarnă aspră (1,5 °C), vânturi moderate și ceață frecventă în toamnă și iarnă .

Pentru perioada 1971-2000, temperatura medie anuală este de 9,8 °C, cu o amplitudine termică anuală de 16,9 °C. Cantitatea medie anuală de precipitații este de 823 mm, cu 11,8 zile de precipitații în ianuarie și 9,4 zile în iulie. Pentru perioada 1991-2020, temperatura medie anuală observată la stația meteorologică cea mai apropiată, situată în comuna Seingbouse la 10 km distanță în linie dreaptă , este de 10,2 °C, iar cantitatea medie anuală de precipitații este de 884,1 mm .

Pentru viitor, parametrii climatici estimati pentru comună, pentru anul 2050, conform diferitelor scenarii de emisii de gaze cu efect de seră, pot fi consultati pe un site dedicat publicat de Météo-France în noiembrie 2022 .

Localizare Comună situată în nord-estul Franței, Carling face parte din arondismentul Forbach-Boulay-Moselle și din cantonul Saint-Avold, în departamentul Moselle, regiunea Lorena, aproape de actuala frontieră franco-germană. Comuna se află în regiunea naturală Warndt. Orașul face parte dintr-o conurbație transfrontalieră împreună cu orașele Forbach, Freyming-Merlebach, L’Hôpital, Saint-Avold, Sarreguemines pe partea franceză și Sarrebruck pe partea germană, cunoscută sub numele de eurodistrict Saar-Moselle. Orașul se află în apropiere de Saarbrücken, Germania (30 min), Metz (45 min), Nancy (1 h 20) și Strasbourg (1 h 20), toate accesibile pe autostradă (ieșirea Saint-Avold). Gările regionale cele mai apropiate sunt Saint-Avold și Béning-lès-Saint-Avold (pentru curse TER, în special spre Metz, Sarreguemines sau Saarbrücken). Cea mai apropiată gară TGV este Forbach, aflată la mai puțin de 20 de minute, de unde se poate ajunge la Paris sau Frankfurt în 1 h 50 cu trenurile ICE 3 sau TGV.

Urbanism Tipologie La 1 ianuarie 2024, Carling este clasificată drept centură urbană, conform noii grile comunale de densitate în șapte niveluri, definită de INSEE (Institutul Național de Statistică și Studii Economice) în 2022. Ea aparține unității urbane Saint-Avold (partea franceză), o aglomerație internațională care reunește șase comune, dintre care face parte ca localitate de periferie . De asemenea, comuna face parte din zona metropolitană a orașului Creutzwald, din care este o localitate din polul principal. Această zonă, care reunește 8 comune, este clasificată în categoria zonelor cu mai puțin de 50.000 de locuitori .

Utilizarea terenului Ocuparea terenurilor din comună, așa cum reiese din baza de date europeană privind ocuparea biofizică a solurilor Corine Land Cover (CLC), este marcată de importanța teritoriilor artificializate (62,2 % în 2018), în creștere față de 1990 (55 %). Distribuția detaliată în 2018 este următoarea: zone urbanizate (57 %), terenuri agricole eterogene (24,2 %), păduri (12 %), zone industriale sau comerciale și rețele de comunicații (5,2 %), medii cu vegetație arborescentă și/sau ierboasă (1,6 %) . Evoluția ocupării terenurilor în comună și a infrastructurilor sale poate fi observată pe diferitele reprezentări cartografice ale teritoriului: harta Cassini (secolul XVIII), harta de stat-major (1820-1866) și hărțile sau fotografiile aeriene ale IGN pentru perioada actuală (1950 până în prezent) .

thumb|500px|centre|Harta infrastructurii și utilizării terenului a comunei în 2018 (CLC).

Toponimie Acest toponim este compus din prenumele german al unui conte de Nassau-Sarrebrück, Karl (în ), fondatorul comunei, urmat de sufixul germanic -ingen. Karlingen înseamnă în limba franceză „domeniul lui Charles”.

În germană: Karlingen.

În francica renană din Lorena: Karlinge .

Istorie Antichitate

Locuirea sitului datează din Neolitic, fapt atestat de descoperirea unor topoare de piatră și vârfuri de silex.

Carling se află în apropierea traseului vechii mari căi romane Metz–Mainz–Worms, cu axă vest-est, precum și a unei a doua căi romane, mai puțin importantă, cu axă sud-nord, dar de origine mai veche, corespunzând fostei rute celtice care lega zăcămintele de sare din Lorena de populațiile din nord. Venind dinspre Saint-Avold, aceasta continua spre Lauterbach. Un milarium roman răsturnat, odinioară surmontat de o cruce astăzi dispărută, constituie mărturia actuală a acestui traseu, în pădurea dintre Carling și Saint-Avold. Se păstrează elemente semnificative: drumul apare ca o potecă forestieră lată de doi metri, vizibilă mai ales între Carling și Lauterbach. Structura sa de bază, cu o grosime medie de 0,30 m, este alcătuită din pietre calcaroase și gresii de origine locală, acoperite cu un strat de pietriș, scoase la lumină cu ocazia diverselor lucrări forestiere.