Milu Oșlobeanu (21 decembrie 1921, Pașcani, Județul Iași – 15 iunie 2003, București) a fost un agronom, viticultor și profesor universitar român, considerat una dintre cele mai importante personalități ale viticulturii românești din a doua jumătate a secolului XX. Membru titular al Academiei de Științe Agricole și Silvice (ASAS), a contribuit la dezvoltarea stațiunii Murfatlar, la crearea soiurilor Șarba, Codana, Columna, Mamaia, Cristina și Băbească gri, și a publicat peste 100 de lucrări, incluzând „Zonarea soiurilor de viță de vie în România” (1991), distinsă cu Premiul OIV. A fost profesor la Institutul Agronomic „Nicolae Bălcescu” și Universitatea Ecologică București, formând generații de horticultori.

Biografie

Copilărie și educație Milu Oșlobeanu s-a născut la 21 decembrie 1921 în Pașcani, Județul Iași, într-o familie modestă, tatăl său fiind agent sanitar la CFR. A urmat școala primară în Pașcani (1929–1934) și un an la gimnaziul CFR din localitate (1933–1934). Din motive financiare, a fost înscris la Liceul Militar „Gheorghe Macarovici” din Iași (1934–1940), unde a dobândit disciplină și rigurozitate. A continuat pregătirea la Școala Militară de Ofițeri Activi de Artilerie Antiaeriană (1942–1944), dar cariera militară i-a fost întreruptă în 1946, după cel de-al Doilea Război Mondial.

În 1946, s-a înscris la Facultatea de Agronomie din Cluj, urmând doi ani de studii (1946–1948). După reforma învățământului din 1948, s-a transferat la Facultatea de Horticultură a Institutului Agronomic „Nicolae Bălcescu” din București, absolvind în 1950 ca inginer horticultor.

Carieră profesională În 1950, Milu Oșlobeanu a fost numit asistent stagiar la Stațiunea Experimentală Viticolă Odobești, devenind asistent (1952) și cercetător în ampelografie și ameliorare. În 1953, a fost transferat ca coordonator tehnic la Stațiunea de Cercetări Viticole Murfatlar, unde a activat timp de 17 ani (1953–1971), transformând-o într-un centru de referință al viticulturii românești. În paralel, a predat horticultura la Institutul Pedagogic Constanța (1962).

Între 1971–1972, a condus Centrala Viei și Vinului București, organizând sectorul vitivinicol. În 1972, a fost numit profesor la Institutul Agronomic „Nicolae Bălcescu”, predând „Viticultură generală” până în 1987 și ocupând funcția de prorector (1971–1972). După pensionare (1987), a reluat activitatea didactică la Universitatea Ecologică București (1992–1999), predând viticultură și ecologie, și a fost secretar științific (1996–1998) și secretar tehnic al senatului universității.

După 1990, a contribuit onorific la cercetări la Murfatlar (1992–1996) și a coordonat studii la Centrul Viticol Însurăței-Brăila. A fost secretar al Secției de Horticultură a ASAS și a coordonat lucrarea „Horticultura de-a lungul timpului” (2003).

Familie Nu există informații disponibile despre familia lui Milu Oșlobeanu.

Activitate științifică Milu Oșlobeanu a fost un pionier al viticulturii românești, cu contribuții în cercetare, management și educație. A publicat peste 100 de lucrări, abordând: Cultivarul viticol: A creat soiurile Șarba, Codana, Băbească gri, Columna, Mamaia și Cristina, și a contribuit la zonarea viticulturii prin „Zonarea soiurilor de viță de vie în România” (1991). A recomandat soiuri pentru vinuri roșii (Merlot, Fetească neagră) și struguri de masă (Cardinal, Muscat de Adda). Biologia viței de vie: A dezvoltat conceptul ecosistemului viticol, analizând entropia și factorii climatici („Contribuții la abordarea viticulturii ca ecosistem”, 1978). Agrotehnica viticolă: A stabilit metode pentru ciupit, cârnit, arături și prașile, publicând „Metode agrotehnice diferențiate pentru sporirea producției și a calității strugurilor de masă în Dobrogea” (1966). Ameliorarea viței de vie: A obținut clone valoroase (Pinot gris 13 Mf, Chardonnay 25 Mf) și a aplicat selecția clonală și hibridarea intraspecifică. Multiplicarea materialului săditor: A elaborat un sistem național de producere a materialului certificat („Contribuții la elaborarea sistemului de producere a materialului săditor viticol certificat”, 1988).

A coordonat refacerea patrimoniului viticol postbelic, extinderea plantațiilor la 320.000 ha (1971) și modernizarea viticulturii prin forme de conducere înaltă și semi-înaltă. A participat la elaborarea Legii Viei și Vinului (1971, 1994) și la avizarea vinurilor DOC și DOCC.

Lucrări Milu Oșlobeanu a publicat lucrări fundamentale pentru viticultura românească, dintre care: Raionarea viticulturii (1958, cu Gh. Constantinescu), Editura Academiei RPR. Îndrumătorul viticol (1963, cu Gh. Constantinescu, V. Lăzărescu), Editura Agrosilvică. Strugurii de masă (1974, cu T. Martin, Gr. Gorodea, Doina Martin), Editura Ceres. Viticultură generală și specială (1980), Editura Didactică și Pedagogică. Zonarea soiurilor de viță de vie în România (1991, cu M. Macici și alții), Editura Ceres. Mica enciclopedie de viticultură (1994, cu I. Alexandrescu și alții), Editura Bucovina.

A colaborat cu Gherasim Constantinescu, Teodor Martin, Ion Alexandrescu și alți cercetători.

Premii și recunoaștere Premiul Academiei Române pentru „Ampelografia RSR” (1966). Premiul Academiei Române pentru „Mica enciclopedie de viticultură” (1994). Premiul OIV pentru „Zonarea soiurilor de viță de vie în România” (1992). Membru corespondent (1970) și titular (1991) al ASAS.

Recunoaștere internațională Milu Oșlobeanu a reprezentat viticultura românească la simpozioane și congrese: SUA (San Francisco, 1993, Adunarea Generală OIV). Grecia (Heraklion, Simpozion OIV). Portugalia (Alentejo, Simpozion de Viticultură). Franța (Congres OIV, 1968).

Contribuții suplimentare Proiecte educaționale A predat la Institutul Pedagogic Constanța (1962), Institutul Agronomic „Nicolae Bălcescu” (1972–1987) și Universitatea Ecologică București (1992–1999), elaborând cursuri precum „Viticultură generală” (1979). A coordonat 18 doctorate în horticultură.

Cercetare și mentorat A format echipe la Odobești, Murfatlar și București, colaborând cu Gherasim Constantinescu, Ion Romanescu și alți specialiști. A contribuit la omologarea clonelor și soiurilor noi.

Infrastructură viticolă A dezvoltat Stațiunea Murfatlar și Ferma Viticolă Băneasa, coordonând programe de raionare și modernizare a viticulturii.

Note

Referințe

Viorel Iulian Pestean – Oameni de seamă ai științei agricole românești, vol. 2, Editura ASAS, București. acces online

Bibliografie Viorel Iulian Pestean – Oameni de seamă ai științei agricole românești, vol. 2, Editura ASAS, București. acces online Milu Oșlobeanu – Raionarea viticulturii (1958, cu Gh. Constantinescu), Editura Academiei RPR. Milu Oșlobeanu – Hibrizi vinifera de perspectivă obținuți la Stațiunea Experimentală Viticolă Odobești (1958–1959, cu Gh. Popescu și alții), Lucrări Științifice ICHV, vol. II. Milu Oșlobeanu – Contribuții la studiul soiurilor de viță roditoare din Podgoria Murfatlar (1959), Comunicările Academiei RPR, nr. 7. Milu Oșlobeanu – Comportarea soiurilor de viță roditoare din Podgoria Murfatlar în condițiile de culturi pe terase, cu expoziție nordică (1959–1960), Lucrări Științifice ICHV, vol. II. Milu Oșlobeanu – Contribuții la studiul portaltoilor folosiți în Podgoria Murfatlar (1959–1960), Lucrări Științifice ICHV, vol. II. Milu Oșlobeanu – Metode agrotehnice diferențiate pentru sporirea producției și a calității strugurilor de masă în Dobrogea (1966, cu I. Alexandrescu), Lucrări Științifice, St. Exp. Dobrogea, vol. I. Milu Oșlobeanu – Influența reciprocă altoi-portaltoi și rolul afinităților în ridicarea producției la viță de vie (1967), Lucrări Științifice, Stațiunea Experimentală Dobrogea, vol. II. Milu Oșlobeanu – Certains aspects de l'influences du greffon sur le port-greffe chez la vigne productive (1968), Revista de Horticultură și Viticultură, nr. 7–8. Milu Oșlobeanu – Genetique et amelioration de la vigne (1968), Raport național de la Roumanie, XII-ème Congres Internațional de l'OIV, Travaux Scientifiques de l'OIV, vol. I. Milu Oșlobeanu – Cloni valoroși din soiul Pinot gris obținuți la Murfatlar (1970, cu I. Romanescu), Analele ICVV, vol. II. Milu Oșlobeanu – Cloni valoroși extrași din soiul Chardonnay la Murfatlar (1971), Analele ICVV, vol. II. Milu Oșlobeanu – Schemă de selecție clonală și înmulțire rapidă a viței de vie (1971), Omagiu lui Traian Săvulescu, Editura Academiei RPR. Milu Oșlobeanu – Grăbirea intrării pe rod a viilor tinere, în condițiile stepei Dobrogene (cu N. Podoleanu), Lucrări Științifice ICHV, vol. IV. Milu Oșlobeanu – Unele aspecte teoretice privind tăierea în uscat a viței de vie în condițiile din țara noastră (1973), Revista de Horticultură și Viticultură, nr. 3. Milu Oșlobeanu – Etat actual des travaux sur la selection clonale genetique et sanitaire (1973, cu M. Neagu și alții), 53-ème Assemblée Générale de l'OIV. Milu Oșlobeanu – Viticultura și vinul din Dobrogea în interpretarea poetului Ovidiu (1974, cu Gh. Constantinescu, T. Martin), Editura Academiei RSR. Milu Oșlobeanu – Contribuții la abordarea viticulturii ca ecosistem (1978), Ecologie de la vigne, Simpozion OIV, Constanța. Milu Oșlobeanu – Criterii ecologice folosite în repartizarea teritorială a soiurilor pentru strugurii de masă (1978), Ecologie de la Vigne, Constanța, vol. II. Milu Oșlobeanu – Viticultură generală (1979, cu M. Oprean, I. Alexandrescu), IANB București. Milu Oșlobeanu – Condiții ecologice ale culturii soiurilor pentru struguri de masă în România (1980), Simpozionul Internațional OIV, Heraklion, Grecia. Milu Oșlobeanu – Zonarea soiurilor de viță de vie în România (1991, cu M. Macici și alții), Editura Ceres. Milu Oșlobeanu – Delimitarea arealelor viticole și zonarea soiurilor de viță de vie în România (1993, cu M. Macici), Volumul omagial Stațiunea Pietroasa (1883–1993). Milu Oșlobeanu – Columna, une variété nouvelle pour les vins blancs supérieurs (1994), Symposium de Viticulture, Alentejo, Portugalia. Milu Oșlobeanu – Mica enciclopedie de viticultură (1994, cu I. Alexandrescu, P. Pițuc, L. Jianu), Editura Bucovina.

Legături externe Academia de Științe Agricole și Silvice Organizația Internațională a Viei și Vinului

Categorie:Nașteri în 1921 Categorie:Decese în 2003 Categorie:Agronomi români Categorie:Viticultori români Categorie:Profesori universitari români Categorie:Oameni din Pașcani Categorie:Decese în București Categorie:Membri ai Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești”