Ernest Grințescu (n. 6 mai 1884, Petricani, Neamț, România – d. 23 iunie 1969, România) a fost un agronom, jurist și horticultor român, recunoscut pentru contribuțiile sale în cultura tutunului, învățământul agricol, horticultură și organizarea cadastrului funciar. A activat peste 50 de ani în domeniul agriculturii, abordând domenii variate cu competență și dedicare.
Biografie
Copilărie și educație Ernest Grințescu s-a născut pe 6 mai 1884, în comuna Petricani, județul Neamț, într-o familie de intelectuali moldoveni. A urmat școala primară în satul natal și liceul la Piatra Neamț. În 1905, s-a înscris la Școala Centrală de Agricultură de la Herăstrău, pe care a absolvit-o în 1908 ca șef de promoție. Paralel, a studiat la Facultatea de Drept din București, obținând licența în 1907. Ulterior, a obținut doctoratul în economie la Universitatea din Strasbourg (1931) și doctoratul în drept la Universitatea București (1936).
Carieră profesională După absolvire, Grințescu a fost angajat la Regia Monopolurilor Statului (RMS), unde a lucrat în sectorul culturii tutunului sub conducerea lui Maximilian Popovici. A ocupat funcția de subșef de cultură, iar în 1919 a devenit director clasa a II-a la Cultura Tutunului. În 1912, a prezentat lucrarea *Cultura tutunului în 1912*, evidențiind o maturitate profesională timpurie.
După 12 ani la RMS, a trecut la Ministerul Agriculturii ca inspector, devenind subdirector și director al învățământului agricol. A coordonat reforma programelor școlare și înființarea de noi școli agricole, contribuind la eficientizarea pregătirii tinerilor pentru agricultură. În 1932, a fost numit director al Cadastrului Funciar în Ministerul Agriculturii, iar după 1930 a devenit profesor de agricultură și economie rurală la Școala Superioară de Horticultură București – Băneasa.
Activitate științifică
Cultura tutunului Grințescu a avut contribuții majore în organizarea și modernizarea culturii tutunului în România. A publicat lucrări precum *Cultura tutunului în România* (1913) și *Cultura tutunului în Bucovina* (1919), în care a analizat tehnicile de cultivare, recoltare, uscare și combaterea bolilor. A fost activ în reviste precum „Buletinul cultivării și fermentării tutunului” și „Viața Agricolă”.
Învățământ agricol Ca director al învățământului agricol, Grințescu a coordonat 3 instituții de învățământ superior, 2 școli medii, 34 de școli inferioare și 14 școli elementare. A introdus cunoștințe agricole în școlile sătești (clasele 4-7) și a susținut crearea de pepiniere, grădini școlare și loturi model. A publicat lucrări precum *Școlile de agricultură din România* (1925) și *Situația învățământului agricol până în 1924*.
Horticultură După 1930, Grințescu s-a dedicat horticulturii, devenind profesor la Școala Superioară de Horticultură București. A fost proprietar al unei pepiniere de pomi și președinte al Societății de Horticultură din România. A publicat lucrări precum *Înființarea pepinierei de pomi roditori* (1935) și *Efectele gerului din iarna 1941-1942 asupra pomilor roditori* (1943). În 1941, a fost primit ca membru al Academiei de Agricultură.
Drept și cadastrul funciar Ca jurist, Grințescu a publicat lucrări despre legislația agricolă, inclusiv *Jurisprudența Curții de Casație* (1915) și *Noile legi rurale* (1931), pentru a facilita accesul agricultorilor la informații legale. În 1936, a publicat *Cadastrul, cartea funciară și comasarea*, susținând importanța cadastrului pentru organizarea producției agricole și comasarea proprietăților țărănești.
Economie agrară În *Legea randamentelor descrescânde în agricultură* (1930), Grințescu a analizat teoria rentei, propunând metode pentru creșterea producției agricole (extinderea terenului, cheltuieli mai mari, muncă calificată), dar avertizând asupra limitelor acestor metode pentru a evita pierderile economice.
Publicistică Grințescu a fost un publicist prolific, contribuind la reviste precum „Viața Agricolă”, „Cîmpul” și „Revista horticolă”. A ținut rubrica de agricultură a ziarului „Curentul” și a fost director al „Bibliotecii agricole” a acestuia, publicând peste 100 de titluri. Ultima sa lucrare a apărut în 1960, într-un volum omagial dedicat lui Gheorghe Ionescu-Șișești.
Lucrări Jurisprudența Curții de Casație, Tip. „Gobl”, București, 1915 Cultura tutunului în România, 1913 Cultura tutunului în Bucovina, 1919 Agenda culturii tutunului, 1920 Situația învățământului agricol până în anul 1924, Tip. „Convorbiri Literare”, București, 1925 Școlile de agricultură din România, Tip. „Gobl”, București, 1925 Școala elementară de agricultură «Sava Somănescu» - Drăghiceni, Tip. „Gobl”, București, 1925 Școala de gospodărie - Țigănia Prahova, Tip. „Gobl”, București, 1924 Jurisprudența rurală, Tip. „Gobl”, București, 1927 L’enseignement agricole en Roumanie, „La Roumaine Agricole”, București, 1929 Legea randamentelor descrescânde în agricultură, Tip. „Oltenia”, București, 1930 Noile legi rurale, Tip. „Oltenia”, București, 1931 Cadastrul, cartea funciară și comasarea, Tip. „Universul”, București, 1936 Consolidarea proprietății agricole ca mijloc de ridicare a agriculturii, Tip. „Universul”, București, 1937 Înființarea pepinierei de pomi roditori, Tip. „Universul”, București, 1935 Rolul horticulturii în epoca actuală, Tip. „Universul”, București, 1942 Efectele gerului din iarna 1941-1942 asupra pomilor roditori, „Buletinul Academiei de Agricultură din România”, Ed. „Universul”, București, 1943 Școala de economie casnică, Bucecea, județul Botoșani, Tip. „Gobl”, București, 1945
In memoriam Ernest Grințescu a murit pe 23 iunie 1969, lăsând o moștenire valoroasă în științele agricole românești. Este recunoscut ca o personalitate polivalentă, care a contribuit la modernizarea agriculturii, horticulturii și educației agricole în România.
Referințe Viorel Iulian Pestean – Oameni de seamă ai științei agricole românești, vol. 1, Editura ASAS, București, pag.181, acces online
Legături externe Ernest Grințescu în lucrarea lui Viorel Iulian Pestean – Oameni de seamă ai științei agricole românești
Categorie:Nașteri în 1884 Categorie:Decese în 1969 Categorie:Agronomi români Categorie:Horticultori români Categorie:Juriști români Categorie:Pedagogi români Categorie:Membri ai Academiei de Agricultură din România