Opava (în , în ) este un râu din Cehia și Polonia, un afluent de stânga al râului Oder. Formează parțial granița de stat ceho-polonă. Curge prin regiunea Moravia-Silezia din Cehia și de-a lungul Voievodatului Opole din Polonia. Este format la confluența pârâurilor Černá Opava și Střední Opava. Împreună cu Černá Opava, care este sursa sa principală, Opava are o lungime de , al 15-lea cel mai lung râu din Cehia. Fără Černá Opava, râul are o lungime de . Bazinul său hidrografic are o suprafață de , din care sunt în Cehia.

Etimologie Primele mențiuni scrise despre râu sunt din 1031 (ca Vpa) și 1062 (ca Opa). Cuvintele apa, opa au fost cuvinte celtice pentru „apă” sau „râu”. Sufixul -ava este de origine mai tânără și are, de asemenea, sensul de „apă”. Pârâurile care formează râul Opava sunt Černá Opava („Opava neagră”), Střední Opava („Opava mijlocie”) și Bílá Opava („Opava albă”).

Geografie miniatura| Confluența lui Opava (dreapta) cu Oder Din punct de vedere al gospodăririi apelor, Opava, Černá Opava și Střední Opava sunt trei cursuri de apă diferite, cu numerotare separată a kilometrilor de râu. Opava în sine apare la confluența pârâurilor Černá Opava și Střední Opava pe teritoriul comunei la o altitudine de și are o lungime de . Pârâul Bílá Opava se varsă în Střední Opava la distanță mică față de confluența sa cu Černá Opava și este, de asemenea, considerat un izvor al râului Opava.

Dintr-un punct de vedere mai larg, Opava (ca Černá Opava) își are originea pe teritoriul comunei din lanțul montan , pe versantul muntelui Orlík la o altitudine de și curge spre Ostrava, unde se varsă în râul Oder la o altitudine de . Are o lungime de , al 15-lea cel mai lung râu din Cehia. Râul formează din frontiera ceho-poloneză. Bazinul său hidrografic are o suprafață de , din care sunt în Cehia.>

Izvoarele și cei mai lungi afluenți ai râului Opava sunt: Nume afluent Lungime (km) Km râu Afluent de Moravice 100,5 35.4 dreapta 35.7 71,6 stânga Čižina 23.0 56.3 dreapta Heraltický potok 18.7 51.1 stânga Černá Opava 18.6 110,7 – (indirect) Velká 17.2 38,8 dreapta Krasovka 14.6 80,4 stânga Střední Opava 12.9 110,7 dreapta

Așezări miniatura| Opava în Cele mai notabile așezări de pe râu sunt orașele Ostrava și Opava, care au fost numite după râu. Râul curge prin teritoriile comunelor , Karlovice, , , , , , , Brumovice, Holasovice, Opava, , , , , Háj ve Slezsku, , Kozmice, , , și Ostrava.

Pe tronsonul dintre Krnov și Opava, unde râul formează cea mai mare parte a graniței de stat ceho-polone, râul curge de-a lungul comunei .

Corpuri de apă Nu au fost construite direct pe Opava lacuri de acumulare și iazuri de pește. În zona bazinului său hidrografic se găsesc 754 de corpuri de apă. Cel mai mare dintre ele este lacul de acumulare Slezská Harta, cu o suprafață de .

Faună Cei mai întâlniți pești din râu suntpăstrăvul de munte, lipanul și mreana comună. Printre speciile protejate de pești se numără boișteanul, zglăvoaca, zglăvoaca răsăriteană și cicarul de pârâu (Lampetra planeri), care apar în cursul superior al râului. Printre speciile de animale protejate care se găsesc în cursul inferior al râului se numără racul-de-râu european, midia pictorului (), midia de râu umflată () și midia rață (). Întregul curs al râului este și un teren de cuibărit și vânătoare al pescărușului albastru.

Turism Râul Opava este potrivit pentru turismul fluvial. Cea mai populară parte a sa este secțiunea inferioară a râului de la la Ostrava, cu o lungime de aproximativ , care este accesibilă pe tot parcursul anului și este potrivită pentru vâslașii mai puțin experimentați.

Note

Vezi și Listă de râuri din Europa

Legături externe Debitul râului la stația Děhylov – Serviciul de avertizare și prognoză a inundațiilor al Institutului Hidrometeorologic Ceh

Categorie:Râuri din Cehia Categorie:Râuri internaționale ale Europei Categorie:Râuri din Polonia