Wilhelm Knechtel () a fost un horticultor, entomolog, botanist și numismat român de origine germană. A contribuit semnificativ la modernizarea spațiilor verzi din București și la dezvoltarea horticulturii și entomologiei agricole în România, fiind considerat fondatorul entomologiei agricole românești.
Biografie
Educație Wilhelm Knechtel s-a născut într-o familie de coloniști germani din Pici, Cehoslovacia. A urmat studiile liceale în localitatea natală, iar în 1853 s-a înscris la Universitatea din Praga, unde a studiat botanica, absolvind în 1856. Ulterior, și-a aprofundat studiile în horticultură peisageră și botanică, o specializare de mare interes în acea perioadă.
Carieră profesională În 1858, Knechtel a fost angajat la Serviciul Parcurilor din Praga, unde a contribuit la înființarea Grădinii Botanice, una dintre cele mai renumite din Europa la acea vreme. Datorită competențelor sale, a fost numit arhitect peisagist al arhiducelui Maximilian de Austria, proiectând grădinile castelului Miramare de pe coasta Adriaticii. În 1864, l-a însoțit pe Maximilian în Mexic, unde a realizat grădinile peisagere ale Castelului Chapultepec. După detronarea lui Maximilian în 1867, Knechtel a revenit în Europa și a lucrat la grădina castelului Lacroma.
În 1870 a fost recomandat regelui Carol I al României, fiind numit director al grădinilor de la Cotroceni și al proprietăților Casei Regale. Ulterior, a ocupat funcția de șef al grădinilor publice din București (1875–1919), modernizând spațiile verzi ale capitalei. Din 1878, a predat horticultura și entomologia la Școala Centrală de Agricultură de la Herăstrău, contribuind la formarea a 33 de generații de agronomi.
Contribuții științifice
Horticultură peisageră Knechtel a proiectat și realizat numeroase grădini peisagere în România, printre care grădinile Castelului Peleș, Parcul Știrbei din Buftea, Parcul Vasile Lascăr din Darabani și Parcul Spitalului Militar Central din București. A modernizat grădinile publice din București, precum Grădina Cișmigiu și Parcul Carol I, contribuind la renumele orașului de „micul Paris”.web:16⁊
Entomologie agricolă A pus bazele entomologiei agricole în România, fiind fondatorul primului curs de entomologie pentru studenții agronomi. A colaborat cu Ministerul Agriculturii pentru combaterea filoxerei viilor, participând la prima comisie de depistare a acesteia (1882–1895). A publicat lucrarea de referință *Insectele vătămătoare din România și mijloacele de combatere a lor* (1909), care include descrieri detaliate ale dăunătorilor, biologia acestora și metodele de combatere, bazate pe observații personale și rapoarte oficiale.web:16⁊
Educație Ca profesor la Școala Centrală de Agricultură de la Herăstrău, a predat horticultura, entomologia și viticultura, formând generații de agronomi de renume, precum Traian Săvulescu și K.W. Knechtel. Cursurile sale, precum *Cursul de Entomologie* (1909), au adus standardele europene în învățământul agricol românesc.
Activitate non-științifică
Numismatică Knechtel a fost un pasionat colecționar de antichități, contribuind la îmbogățirea patrimoniului numismatic românesc. A publicat lucrări precum *O inscripție inedită* (1913), despre o placă de marmură descoperită la Constanța, și *Plumburi bizantine* (1915), în care descrie 48 de sigilii, bule și tessere găsite în Dobrogea, inclusiv o frescă cu literele TOM (Tomis) și ICT (Istros).
Lucrări Grădinile peisagere, Tip. Gutenberg, București, 1899 Trandafirul, Tip. Ziarului Cronica, București, 1905 Cursul de Entomologie (împreună cu K.W. Knechtel), București, 1909 Insectele vătămătoare din România și mijloacele de combatere a lor, Albert Baer, București, 1909 O inscripție inedită, 1913 Plumburi bizantine, 1915
Premii și recunoaștere Cavaler al Ordinului Coroanei României (17 ianuarie 1883) web:0⁊ Omagiu postum pentru contribuțiile sale la horticultură și entomologie, Academia Română (2002)
In memoriam Wilhelm Knechtel a murit în 1924 și a fost înmormântat în Cimitirul Luteran din București. Opera sa rămâne un pilon al horticulturii și entomologiei agricole românești, iar contribuțiile sale în numismatică îmbogățesc patrimoniul cultural național.web:1⁊
Note
Bibliografie Viorel Iulian Pestean – Oameni de seamă ai științei agricole românești, vol. 1, Editura ASAS, București, pag.193, acces online
Legături externe Ion C. Teodorescu în lucrarea lui Viorel Iulian Pestean – Oameni de seamă ai științei agricole românești Erhard Knechtel, „Vom Gärtnerlehrling in Böhmen zum königlich rumänischen Gartendirektor Wilhelm Knechtel – ein europäisches Schicksal zwischen West und Ost”, *Deutsch-Rumaenische Hefte*, an XV, nr. 1/2012
Categorie:Nașteri în 1837 Categorie:Decese în 1924 Categorie:Horticultori români Categorie:Entomologi români Categorie:Botaniști români Categorie:Numismați români Categorie:Profesori universitari români