Limbi valyriene

Limbile valyriene (în valyriana înaltă valyrio udrir; AFI ) sunt o familie de limbi fictive create de David J. Peterson din seria de romane fantastice Cântec de gheață și foc de George R. R. Martin, precum și din adaptarea lor televizată Urzeala tronurilor și ulterior Casa Dragonului.

În romane, valyriana înaltă și limbile sale descendente sunt adesea menționate, dar nu sunt dezvoltate mai mult de câteva cuvinte. Pentru serialul TV, creatorul limbii David J. Peterson a creat limba valyriană înaltă, precum și limbile derivate valyriană astapori și valyriană meereeneză, bazate pe fragmente din romane. Valyriana și dothraki au fost descrise drept „cele mai convingătoare limbi fictive de la elfească”.

Creare

Pentru a crea dothraki și limbile valyriene care vor fi vorbite în Urzeala tronurilor, HBO l-a selectat pe creatorul de limbi David J. Peterson prin intermediul unui concurs între conlangeriNume în engleză dat oamenilor care construiesc limbi artificiale pentru diferite scopuri, în capacitate profesională sau ca hobby.. Producătorii i-au dat lui Peterson frău liber în dezvoltarea limbilor, deoarece, potrivit lui Peterson, George R. R. Martin însuși nu era foarte interesat de aspectul lingvistic al operelor sale. Romanele deja publicate includ doar câteva cuvinte din valyriană înaltă, și anume valar morghulis („toți oamenii trebuie să moară”), valar dohaeris („toți oamenii trebuie să servească”) și dracarys („foc de dragon”). Pentru viitorul roman The Winds of Winter, Peterson i-a furnizat lui Martin traduceri valyriene suplimentare.

Peterson a comentat că a considerat alegerea lui Martin pentru dracarys nefericită din cauza asemănării sale (probabil intenționate) cu cuvântul latin pentru dragon, . Deoarece latina nu există în lumea fictivă din Cântec de gheață și foc, Peterson a ales să trateze asemănarea ca fiind o coincidență și a făcut din dracarys un lexem independent; termenul său în valyriană pentru dragon este zaldrīzes. Expresiile valar morghulis și valar dohaeris, pe de altă parte, au devenit baza sistemului de conjugare al limbii. Un alt cuvânt, trēsy, care înseamnă „fiu”, a fost inventat în onoarea celui de-al 3000-lea urmăritor al lui Peterson pe Twitter.

La începutul lunii iunie 2013, existau 667 de cuvinte valyriene.

Peterson a extins limbile pentru serialul succesor Casa dragonului.

Documentație Din 2019, Peterson a început să documenteze limbile valyriene (împreună cu celelalte limbi artificiale ale sale) într-o bază de date de tip Wikționar pe site-ul The Languages of David J. Peterson (în română, „Limbile lui David J. Peterson”), cu ajutorul curatorilor.

Valyriană înaltă

În lumea din A Song of Ice and Fire, valyriana înaltă ocupă o nișă culturală similară cu cea a latinei clasice din Europa medievală. Romanele o descriu ca nefiind folosită ca limbă de comunicare zilnică, ci mai degrabă ca limbă de învățare și educație pentru erudiți și în rândul nobilimii din Essos și Westeros, cu multă literatură și cântece compuse în valyriană. +ConsoaneLabialAlveolarPalatalVelarUvularGlottalNazală Oclusivă ~ ~ Consoană fricativă ~ ~ Consoană sonantăVibrantă Laterală

Notes: și nu sunt native valyrienei înalte dar sunt prezente în împrumuturi, cum ar fi cuvântul dothraki arakh.

+ Vocale Anterioară Centrală Posterioara Închisă Mijlocie Deschisă

Vocalele cu un macron deasupra lor (ī, ȳ, ū, ē, ō și ā) sunt lungi, ținute de două ori mai mult timp decât vocalele scurte. Unele cuvinte se disting pur și simplu prin lungimea vocalei în valyriana înaltă, fiind o caracteristică contrastivă.

Vocalele rotunjite și și-au pierdut rotunjimea în limbile descendente. În consecință, atunci când valyriana înaltă este folosită în mod nenarativ ca limbă de prestigiu, ele sunt pronunțate ca vocale frontale nerotunjite . În timp ce prenumele lui Daenerys Targaryen poate fi pronunțat în general de către personajele din Urzeala tronurilor, în valyriana înaltă ar fi fost mai aproape de , cu un diftong în prima silabă și o vocală închisă anterioară rotunjită în ultima.

Lungimea vocală contrastivă a fost de asemenea pierdută în unele limbi derivate; în Urzeala tronurilor, sezonul 3, se aude valyriană astapori, în care vocalele lungi sunt pronunțate exact ca vocalele scurte.

Accentul se pune pe silaba penultimă, cu excepția cazului în care silaba penultimă este ușoară și silaba antepenultima este grea, caz în care accentul este pe antepenultima.

Gramatică Substantive Număr Sunt patru numere gramaticale în valyriana înaltă: singular, plural, paucal și colectiv. De exemplu: +valavalivalunvalar....omoameniniște oamenitoți oamenii Dar colectivul, în anumite cazuri, poate fi reanalizat ca substantiv la singular, și atunci poate fi declinat din nou sub aceleași reguli. De exemplu, „soldat” la colectiv formează „armată”: +azantysazantyr..cavaler, soldatarmată Dar pentru că „armată” este folositor ca cuvânt și are un sens specific, începe să fie văzut ca un substantiv la singular, adică este reanalizat. Numim „armată” un colectiv reanalizat.: +azantyrazantyri..armatăarmate

Există și exemple de paucale reanalizate (de exemplu, tīkun „aripă”, inițial paucal al lui tīkos „pană”).

Cazuri Substantivele au opt cazuri - nominativ, acuzativ, genitiv, dativ, locativ, instrumental, comitativ și vocativ, deși instrumentalul și comitativul nu sunt distinse în toate declinările, și nici genitivul, dativul și locativul nu sunt întotdeauna distinse la plural. Atât prepozițiile, cât și postpozițiile sunt utilizate pentru a forma alte cazuri; de exemplu, ablativul se formează cu prepoziția hen + locativul (de exemplu, hen lentot, „dintr-o casă”), în timp ce superesivul se formează cu postpoziția bē după genitiv (de exemplu, lento bē, „deasupra unei case”).

Forma fiecărui caz depinde de clasa de declinare a substantivului în cauză, explicat mai îndeapropape în secțiunea declinării. Rolurile în propoziție a fiecărui caz sunt constante în schimb, și explicate în tabelul următor:

+CazFuncție sau cazuri specialeExemplu în valyrianăTraducereNominativPentru subiectul unui verb activ sau pasivĀeksio yne ilīritasLordul mi-a zâmbitPentru complement într-o construcție folosind verbul copulativZaldrīzes buzdari iksos daor!Dragonul nu este un sclav!AcuzativPentru complementul direct al unei propozițiiĀeksia ossēnātās, menti ossēnātās!Ucideți stăpânii, ucideți soldații!obiectul aplicat al unui verb care conține prefixul aplicativ oblic, i-Belmurtī ivestrās kesir pōnte jiōrinnaSpune-le negustorilor de sclavi că îi voi primi aiciÎn frazele care nu sunt propoziții complete, cuvintele pot fi la acuzativ, ca și cum ar depinde de un verb neexprimat (acuzativ de exclamație)Biare Arlie Jēdari!Un an nou fericit!GenitivPosesieVa oktio remȳti vale jikāsTrimiteți un om la porțile orașuluiGenitivul unui material, pentru a indica din ce e făcut cevaĀeksio ondosMână de aurPentru a indica cu ce este umplut un recipient sau bolJūlro māvosUn ulcior cu lapteToate postpozițiile iau cazul genitivDāeri vali pōntālo syt gaomoti iderēbziOamenii liberi fac alegeri pentru ei înșișiObiectul aplicat al unui verb care conține prefixul aplicativ locativ, u-, va fi în genitiv dacă verbul în cauză începe cu o consoanăJemēlo syt ziry mazemagon jemo bēvilzaEste de datoria voastră să o luați pentru voi înșivăDativÎn general cu verbele a spune sau a da, ca obiect indirectVoktys Eglie aōt gaomilaksir teptasMarele Preot ți-a dat o misiuneObiectul aplicat al unui verb care conține prefixul aplicativ locativ, u-, va fi în dativ dacă verbul în cauză începe cu o vocalăKeso glaesot iderēptōt daorNu ați ales această viațăLocativPentru a indica o locațieOlvī voktī Rulloro Qelbriā ūndessun daorNu văd multe preotese R'hllor în RiverlandsInclude și timpulKesȳ tubī jemot dāervī tepanÎn această zi vă ofer libertateaToate cele 3 prepoziții pot cere locativul în diverse situațiiVa oktio remȳti vale jikāsTrimiteți un om la porțile orașuluiInstrumentalindică instrumentul sau mijlocul (poate fi tradus „prin” sau „cu”, dar critic „cu” în sensul de „prin intermediul”, nu „cu cineva”)Quptenkos Ēngoso ȳdrassia?Vorbești limba comună? (lit. prin intermediul limbii comune)De asemenea folosit pentru a face adverbeMentyri idañe jevi ivestrilātās keskydoso gaomagonTrebuie să le spui colegilor tăi soldați să facă la felAnumite verbe necesită acest caz, de exemplu mijegon (probabil un „instrumental de separare”)Dōrior dārion udrirzi mijessisNiciunui regat nu îi lipsește o limbăEste folosit și în cazul adjectivelor comparative, pentru a semnifica „decât”Davido zaldrīzes aōhos zaldrīzose rovyktys issaDragonul lui David este mai mare decât dragonul tăuComitativIndică acompaniamentul. Poate fi tradus „cu” în sensul de „împreună cu”Zaldrīzesse Daeneromy ēdrusiDragonii dorm cu DaenerysSe folosește și pentru a indica ce are pe (sau în) el un obiect mai mult sau mai puțin deschis, de exemplu o farfurie, dar uneori și un castron (genitivul este folosit în alte cazuri)Havormo tēgriaposO farfurie cu mâncareVocativÎn adresare directăMuñus jorrāeliarzusDragă mamăPoate apărea și în cazul adjectivelor folosite predicativ față de un substantiv vocativJaehossas sȳris sātāsZeii să fie buni!O altă utilizare specială este cu infinitivul pentru a forma o „comandă la persoana a treia”Dohaerirus māzigon!Fie să vină un sclav!

Genuri Există patru genuri gramaticale, care nu se aliniază cu sexul biologic. Numele valyriene pentru genuri sunt:

hūrenkon qogror – „clasa lunară”, vēzenkon qogror – „clasa solară”, tegōñor qogror – „clasa terestră”, embōñor qogror – „clasa acvatică”.

Substantivele animate și individuatabile fac parte în general din clasele lunare sau solare, în timp ce alte substantive sunt clasificate în general ca fiind terestre sau acvatice. Numele claselor derivă din substantivele însele, care sunt membrii prototipici ai fiecărui gen. Peterson descrie genurile valyriene ca fiind inerente, dar mai previzibile din fonologie decât genul în franceză, cu unele dintre proprietățile de derivare ale claselor de substantive din limbile bantu. Ca urmare a predictibilității fonologice, multe cuvinte pentru oameni (care tind să se termine cu -a sau -ys) sunt lunare sau solare; multe alimente și plante (care se termină adesea cu -on) sunt terestre.

Declinare

Substantivele sunt despărțite în clase de declinare în funcție de tiparul desinențelor în funcție de caz, număr și gen. Valyriana înaltă are 6 declinări. Toate declinările fuzionează două sau mai multe combinații caz-număr în aceeași formă, adică devin identice. În special, toate declinările fuzionează genitivul și dativul plural (majoritatea, dar nu toate, fuzionează în acestea și pluralul locativ); instrumentalul și vocativul paucal; și instrumentalul și vocativul colectiv.

Potrivit lui Peterson, „ceea ce definește clasele de declinare în valyriana înaltă” poate fi ghicit acordând „o atenție deosebită asupra numerelor de singular și plural” și observând „unde cazurile sunt confundate și unde nu”.

În principiu, acestea sunt regulile de apartatenență la grupurile de declinație, în funcție de terminația din forma citată (adică la nominativ singular): Declinația întâi -a, majoritar lunare subtip care se termină în -ia (ex. dāria „regină”) -ar, majoritar acvatice Declinația a doua -y (ex. egry „cuțit”), majoritar lunare. -ys (ex. dārys „rege”), majoritar solare. Declinația a treia -o (ex. avero „strugure”), majoritar lunare. subtip -io -os (ex. ēngos „limbă”), majoritar solare. trei subtipuri, pentru a include cuvinte precum jaos „cățel”, deks „picior” and ȳs „artă”. -on (ex. belmon „lanț”), majoritar terestriale. subtip -ion (ex. gēlion "argint") -or (e.g. bēgor „păstrăv”), majoritare acvatice. un subtip pentru Mȳr (și orice alte cuvinte care ar putea fi asemănătoare). Declinația a patra -e (ex. gelte „cască”), majoritar lunare. -es (ex. zaldrīzes „dragon”), majoritar solare. -en (singurul exemplu din categoria asta este Targārien „Targaryen”), majoritar terestriale. Declinația a cincea