Alegerile prezidențiale din România au avut loc în două tururi, pe 4 mai (turul I) și 18 mai 2025 (turul II), după anularea scrutinului din 2024 din cauza suspiciunilor de interferență rusă. Nicușor Dan, candidat independent și primar general al Bucureștiului (mandat 2020–2025), a câștigat în fața lui George Simion (AUR), devenind al șaselea președinte al României.

Alegerile din 2025

Campania și candidatura Nicușor Dan și-a anunțat intenția de a candida independent la prezidențiale pe 16 decembrie 2024, motivând că „bucureștenii nu pot trăi bine în București dacă România nu o duce bine”. Candidatura sa a primit ulterior sprijinul USR (după retragerea Elenei Lasconi), PNL, UDMR și altor formațiuni pro-europene. Pe 7 martie 2025, și-a depus oficial candidatura la Biroul Electoral Central. În pre-campanie, Dan a strâns peste 2,7 milioane de lei din donații private, provocând controverse privind transparența (PSD a cerut publicarea donatorilor mari).

Rezultate

Turul I (4 mai 2025): George Simion – 40,96% (primul loc), Nicușor Dan – 20,99% (locul 2), Crin Antonescu (coaliție PSD-PNL-UDMR) – 20,07%. Prezența: 53,21%. Turul II (18 mai 2025): Nicușor Dan – 53,60% (6.168.642 voturi), George Simion – 46,40% (5.339.053 voturi). Prezență record: 64,72% (peste 11,6 milioane de votanți, inclusiv 1,6 milioane în diaspora). Dan a câștigat majoritar în țară și în urban, în timp ce Simion a dominat diaspora română (aproximativ 55-60% în multe țări europene).

George Simion și-a recunoscut inițial înfrângerea și l-a felicitat pe Dan, dar a depus ulterior o contestație la Curtea Constituțională, invocând presupuse nereguli. CCR a respins contestația în unanimitate pe 22 mai 2025, validând rezultatele.

Analiza victoriei Victoria lui Nicușor Dan a fost considerată surprinzătoare, dată fiind poziția secundară din turul I și avansul lui Simion. Analiștii au atribuit-o mobilizării masive la vot în turul II (creștere cu peste 11 puncte procentuale față de turul I), votului urban, femeilor, minorităților și diasporei parțiale (Dan a câștigat în Republica Moldova, SUA, Canada etc.). Presa internațională (The New York Times) a descris-o ca o „răsturnare de situație” și o alegere pentru „o cale de mijloc între taberele polarizate”, reafirmând orientarea pro-europeană și pro-NATO a României. Atlantic Council și alți experți au subliniat că românii au votat pentru democrație și Europa, respingând naționalismul extremist.

Inaugurare și primele 100 de zile Ceremonia de învestire a lui Nicușor Dan ca președinte al României a avut loc pe 26 mai 2025. Evenimentul a început cu depunerea jurământului în ședința solemnă comună a Camerei Deputaților și Senatului, la Palatul Parlamentului, în prezența judecătorilor Curții Constituționale, a invitaților și a reprezentanților instituțiilor statului. Nicușor Dan a jurat cu mâna pe Constituție și Biblie, promițând să apere democrația, drepturile fundamentale și integritatea teritorială a României.

Ulterior, la Palatul Cotroceni a avut loc ceremonia militară de învestire, urmată de predarea-primirea mandatului de la președintele interimar Ilie Bolojan. În discursul susținut în Parlament, Nicușor Dan a declarat că „statul român are nevoie de o schimbare fundamentală” și că va aplica „presiune pozitivă” asupra instituțiilor pentru reforme. El a promis să fie „un președinte deschis la vocea societății” și a subliniat priorități precum reducerea deficitului bugetar, eficientizarea statului, combaterea evaziunii fiscale și reforme în economie, justiție, sănătate și educație.

Referitor la relațiile externe, a menționat sprijinirea parcursului european al Republicii Moldova, crearea unui fond de garantare a investițiilor românești acolo și extinderea schimburilor culturale și academice.

Bilantul primelor 100 de zile (26 mai – 3 septembrie 2025) La finalul primelor 100 de zile de mandat, președintele a descris perioada ca fiind „intensă” și s-a autoevaluat cu nota 7-8, declarându-se „o persoană exigentă”. Această etapă inițială a fost marcată de gestionarea crizei fiscale, formarea unei majorități parlamentare și reprezentarea externă a statului. Principalele acțiuni din acest interval au inclus:

Desemnarea și învestirea Guvernului Ilie Bolojan (iunie 2025), bazat pe o coaliție largă pro-europeană. Medierea consultărilor dintre partidele politice pentru pachetele de reducere a deficitului bugetar. Reafirmarea angajamentelor pro-UE, NATO și a sprijinului pentru Ucraina în cadrul primelor summituri bilaterale și europene din vara anului 2025.

Viața personală și rolul partenerii în timpul mandatului Partenera sa de peste 20 de ani, Mirabela Grădinaru, a preluat neoficial rolul de Prima Doamnă a României. Deși inițial discretă, ea a participat ulterior la evenimente caritabile și culturale, precum iluminarea în roz a Palatului Cotroceni pentru prevenția cancerului de sân (octombrie 2025) sau promovarea creatorilor locali la Romanian Fashion Week.

Politică internă Președinția lui Nicușor Dan s-a concentrat inițial pe asigurarea stabilității instituționale și economice, într-un context pronunțat de criza fiscală moștenită din guvernele anterioare. Dan a promovat o abordare centristă, axată pe reforme structurale, transparență și echilibru bugetar, pledând pentru o „schimbare fundamentală” a statului român.

Formarea guvernului și Coaliția Pro-Occidentală

Pe 20 iunie 2025, Nicușor Dan l-a desemnat pe Ilie Bolojan (lider interimar PNL) prim-ministru, în urma unor negocieri prelungite cu partidele pro-europene (PSD, PNL, USR, UDMR). Guvernul Bolojan, învestit pe 23 iunie 2025 cu o majoritate de 301 voturi, a reprezentat o alianță transpartinică menită să asigure stabilitatea și implementarea măsurilor de austeritate fiscală.

Denumirea formală a alianței a fost Coaliția politică de guvernare pro-occidentală pentru perioada 2025-2028, termenii de Coaliția pro-occidentală sau pro-europeană fiind popularizați direct de Nicușor Dan. Acesta a pus partidele din coaliție în antiteză cu formațiuni precum AUR, S.O.S. România sau POT, catalogate drept extremiste sau pro-ruse, excluzând participarea acestora la guvernare.

Evoluția terminologiei: Treptat, Dan a înlocuit termenul „pro-european” cu „pro-occidental” pentru a include explicit atlantismul, parteneriatul cu SUA și apartenența la NATO, în contextul evoluțiilor politice externe din 2024–2025. Critici și reacții: Terminologia a fost criticată de persoane publice precum Mircea Badea (care o considera redundantă, România fiind deja stat mebru UE/NATO) și de lideri ai opoziției (precum George Simion sau Petrișor Peiu), care au susținut că și propriul lor partid promovează o linie occidentală. Analiștii au subliniat însă că noțiunea de europenism/eurooptimism avea deja un istoric academic consolidat. Dizolvarea alianței: Coaliția s-a dizolvat de facto în 2026, după ce guvernul Bolojan a fost demis prin acțiunea PSD și AUR, determinând conducerile PNL și USR să excludă viitoare alianțe cu social-democrații.

Economie și reforme fiscale La preluarea mandatului, România înregistra cea mai mare rată a inflației din UE (4,9%) și un deficit bugetar excesiv (estimat la 8,6-9,3% din PIB). Dan a susținut că „România nu are un plan de țară” și a pledat pentru reducerea cheltuielilor publice, țintind o scădere treptată a deficitului sub 6,5% în 2026. În acest sens, Guvernul Bolojan a implementat pachete de austeritate (creșteri de taxe, eliminări de facilități) și o absorbție accelerată a fondurilor PNRR.

Justiție, anticorupție și transparență

Nicușor Dan a promovat orientarea parchetelor către marile cazuri de corupție și a apărat independența magistraților, opunându-se eliminării facilităților financiare sau a pensiilor speciale ale acestora, argumentând că volumul lor de muncă este superior mediilor europene. De asemenea, acesta a reacționat la ancheta jurnalistică Recorder („Justiție capturată”), cerând investigarea problemelor semnalate în sistem.

În privința transparenței, președintele a criticat decizia din 29 mai 2025 a Curții Constituționale, care a eliminat obligativitatea publicării datelor privind averea soților/rudelor funcționarilor publici. Dan a calificat decizia CCR drept „în contradicție cu principiul transparenței” și a solicitat Parlamentului o intervenție legislativă reparatorie.

Educație și sănătate Președintele a încadrat educația drept o „chestiune de securitate națională”, pledând pentru salarii competitive în învățământ, stimularea gândirii critice și alinierea programei la cerințele pieței muncii. În domeniul sănătății, el a susținut accelarea digitalizării prin implementarea dosarului electronic de sănătate și extinderea serviciilor de telemedicină.

Politica externă

Uniunea Europeană miniatura|Dan cu președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, pe 21 mai 2025. Președintele Nicușor Dan s-a declarat ferm pro-european și pro-occidental, subliniind constant că Uniunea Europeană este esențială pentru stabilitatea politică, securitatea și prosperitatea României. El a promovat o integrare profundă în UE, susținând competitivitatea economică, apărarea comună și extinderea Uniunii.

Felicitări și contacte inițiale După victoria în alegerile prezidențiale din mai 2025, Nicușor Dan a primit felicitări de la numeroși lideri europeni, inclusiv:

președintele Franței, Emmanuel Macron (convorbire telefonică), premierul Poloniei, Donald Tusk, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, președintele Consiliului European, António Costa.

Aceștia au salutat alegerea românilor pe Dan ca președinte ca un semnal puternic al atașamentului față de valorile europene și democrație.

Participări la reuniuni europene Dan a participat activ la reuniuni ale Consiliului European la Bruxelles, inclusiv:

iunie 2025 (discuții despre competitivitate, Ucraina și extindere), octombrie 2025 (securitate, apărare, sancțiuni împotriva Rusiei și aderarea Republicii Moldova), decembrie 2025 (ultima reuniune a anului, cu accent pe bugetul multianual al UE, sprijin pentru Ucraina și situația geoeconomică), ianuarie 2026 (reuniune informală consacrată competitivității europene, energiei și coordonării economice), februarie 2026 (reuniune informală privind competitivitatea economică a Uniunii Europene).

Fonduri europene și reforme

În dialogurile cu Comisia Europeană (inclusiv convorbiri cu Ursula von der Leyen), Dan a abordat absorbția fondurilor din PNRR, deficitul bugetar și riscurile asociate.

Statele Unite ale Americii Președintele Nicușor Dan a subliniat constant importanța Parteneriatului Strategic dintre România și Statele Unite ale Americii, descriindu-l ca pe un pilon esențial al securității naționale, cooperării militare și economice. Relațiile bilaterale au fost marcate de un proces de normalizare și consolidare după alegerile prezidențiale din 2025.

Contacte inițiale și nominalizări diplomatice

Pe 21 mai 2025, președintele american Donald Trump a anunțat nominalizarea lui Darryl Nirenberg ca ambasador al SUA la București. Nirenberg, un diplomat cu peste 40 de ani de experiență în politici externe și relații cu Congresul, a fost audiat și confirmat de Senatul SUA în noiembrie 2025, subliniind că „relația cu România nu a fost niciodată mai importantă” în contextul securității la Marea Neagră și sprijinului pentru Ucraina. Pe 27 mai 2025, la o zi după învestire, Nicușor Dan a avut o convorbire telefonică cu Donald Trump (cu o durată de aproximativ 10 minute). Discuțiile au vizat securitatea regională, energia și situația din Ucraina. Trump l-a invitat pe Dan la Washington, D.C., iar Dan a reafirmat angajamentul pentru aprofundarea parteneriatului, declarând public că „SUA este cel mai apropiat aliat și partener strategic vital al României”.

Evoluția relațiilor în 2025 și 2026