Guvernul Ilie Bolojan este cel de-al 135-lea guvern al României, aflat la putere din 23 iunie 2025 și exercitându-și atribuțiile în regim de guvern interimar din 5 mai 2026. Guvernul este condus de Ilie Bolojan, actualul lider al Partidului Național Liberal (PNL). Guvernul de coaliție a fost format din Partidul Social Democrat (PSD), Partidul Național Liberal (PNL), Uniunea Salvați România (USR) și Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR).

Pe 5 mai 2025, a doua zi după alegerile prezidențiale din 2025, prim-ministrul în exercițiu, Marcel Ciolacu, din partea Partidului Social Democrat (PSD), și-a anunțat demisia. Pe ​​16 iunie, președintele Nicușor Dan a sugerat că îl va numi pe Bolojan prim-ministru la sfârșitul acelei săptămâni, un guvern de coaliție cu PSD fiind confirmat a doua zi. Acordul de coaliție prevedea că Bolojan va fi numit prim-ministru, dar va trebui să părăsească funcția în 2027 pentru ca un prim-ministru PSD să preia funcția. Bolojan a fost nominalizat oficial pe 20 iunie și confirmat de Camera Deputaților printr-un vot cu 301 la 9 pe 23 iunie.

Pe 9 iulie 2025, grupurile parlamentare AUR, SOS și POT au înaintat o moțiune de cenzură intitulată „Au ruinat țara și acum îi obliga pe români să achite nota de plata - afară cu Guvernul ipocrit”. Moțiunea a fost semnată de 131 de parlamentari, dar a fost respinsă în data de 14 iulie 2025 cu 134 voturi pentru și 4 împotrivă.

Pe 3 septembrie 2025, grupurile parlamentare grupurile parlamentare AUR, SOS și POT au înaintat patru moțiuni de cenzură intitulate:

Demisia guvernului Bolojan – cel mai bun tratament pentru sistemul de sănătate, dar și pentru România! (semnată de 125 de parlamentari, a fost respinsă cu 108 voturi pentru și 1 vot împotrivă) Opriți politizarea companiilor publice. Opriți batjocorirea proprietății statului! (semnată de 125 de parlamentari, a fost respinsă cu 121 voturi pentru și 1 vot împotrivă) Guvernul mimează reforma - ASF, ANRE și ANCOM continuă să fie instituții corupte, incompetente și rău-voitoare, captive clientelei politice și lipsite de guvernanță profesionistă (semnată de 125 de parlamentari, a fost respinsă cu 120 voturi pentru și 1 vot împotrivă) Opriți sărăcirea românilor! Tăiați de la voi, nu de la ei! (semnată de 125 de parlamentari, a fost respinsă cu 119 voturi pentru)

Pe 5 decembrie 2025, grupurile parlamentare AUR și PACE au înaintat o moțiune de cenzură intitulată „România nu este de vânzare - fără progresiști la guvernare”. Moțiunea a fost semnată de 118 de parlamentari, dar a fost respinsă în data de 15 decembrie 2025 cu 139 voturi pentru și 2 împotrivă.

Pe 20 aprilie 2026, PSD a decis să retragă sprijinul politic, iar pe data de 23 aprilie 2026, miniștrii și secretarii de stat PSD au demisionat.

Pe 28 aprilie 2026, grupurile parlamentare AUR, PACE, POT și PSD au înaintat o moțiune de cenzură intitulată „STOP "Planului Bolojan" de distrugere a economiei, de sărăcire a populației și de vânzare frauduloasă a averii statului”. Moțiunea a fost semnată de 254 de parlamentari. Moțiunea de cenzură a fost votată în plen pe data de 5 mai 2026, aceasta trecând cu 281 voturi pentru și 4 voturi împotrivă.

Configurația

Partide politice PartidLiderIdeologieDeputațiSenatoriMiniștriPartidul Național LiberalIlie BolojanDemocrație liberalăUniunea Salvați RomâniaDominic FritzLiberalismUniunea Democrată Maghiară din RomâniaHunor KelemenInteresele minorităților maghiare

Programul de guvernare al coaliției conduse de Ilie Bolojan (2025)

Programul de guvernare al coaliției conduse de Ilie Bolojan a fost elaborat în contextul formării unui guvern de coaliție (PNL – PSD – USR – UDMR) în anul 2025, ca răspuns la criza fiscal-bugetară a României. Documentul stabilește principalele direcții de reformă economică, fiscală și administrativă asumate de viitorul executiv, având ca obiectiv principal redresarea bugetului de stat și creșterea eficienței administrației publice.

Programul urmărește în mod explicit: reducerea deficitului bugetar sub 3% din PIB până în 2027; menținerea ratingului de țară și credibilitatea externă; restructurarea aparatului public; crearea unui sistem fiscal echitabil și sustenabil.

Măsuri fiscale Printre cele mai importante măsuri fiscale anunțate se numără: creșterea cotei TVA pentru anumite produse aflate în prezent la cote reduse (de la 5% sau 9% la 19%); majorarea accizelor pentru alcool, tutun și carburanți; revizuirea sistemului de impozitare a pensiilor mari (inclusiv pensiile speciale); scumpirea rovinietei pentru autovehicule.

Aceste măsuri sunt destinate creșterii veniturilor bugetare și alinierii României la normele fiscale europene.

Reforma administrativă Programul prevede o amplă restructurare a aparatului administrativ central și local, inclusiv: reducerea numărului de instituții publice cu funcții redundante; digitalizarea serviciilor publice; reducerea cheltuielilor cu personalul bugetar; simplificarea și debirocratizarea administrației.

Aceste măsuri urmăresc eficientizarea cheltuielilor publice și creșterea calității serviciilor oferite cetățenilor, ca răspuns la criza fiscal-bugetară a țării.

Reforma pensiilor Programul propune o restructurare a sistemului de pensii, cu accent pe sustenabilitate și echitate, prin: recalcularea pensiilor speciale, o măsură vizând alinierea acestora la principii de echitate și eliminarea privilegiilor nemeritate; corelarea vârstei de pensionare cu speranța de viață, pentru a asigura viabilitatea pe termen lung a sistemului de pensii publice.

Reacții și impact Programul a fost primit cu reacții mixte din partea opiniei publice, a asociațiilor de pensionari și a specialiștilor. Susținătorii l-au descris ca fiind necesar și curajos, în timp ce criticii au avertizat asupra impactului social al majorărilor de taxe și al reducerilor bugetare.

Reacții și controverse Programul de guvernare al cabinetului condus de Ilie Bolojan a generat reacții divergente în spațiul public. Susținătorii acestuia au argumentat că măsurile sunt necesare pentru reducerea deficitului bugetar și pentru stabilizarea finanțelor publice, în timp ce criticii au atras atenția asupra impactului social și economic al reformelor, în special asupra categoriilor cu venituri mici și medii.

Mai mulți economiști și comentatori economici au susținut că unele dintre măsurile adoptate ar putea afecta disproporționat populația cu venituri reduse, precum și întreprinderile mici și mijlocii (IMM). În acest context, a fost semnalată și majorarea impozitului pe dividende, de la niveluri cuprinse între 8–10% la 16%.

Reprezentanți ai mediului de afaceri, în special ai organizațiilor care reprezintă IMM-urile, au criticat pachetul de reforme fiscale, susținând că acesta presupune o creștere a poverii fiscale asupra micilor antreprenori, fără a fi însoțit de reforme structurale suficiente. De asemenea, presa a relatat despre eliminarea unor facilități fiscale acordate anterior IMM-urilor.

O serie de măsuri fiscale au vizat și anumite categorii socio-profesionale, precum personalul din sistemul medical, cadrele didactice, părinții aflați în concediu pentru creșterea copilului, elevii, studenții și pensionarii, prin modificarea regimului unor facilități sau prin extinderea bazei de contribuție la sistemul de asigurări de sănătate.

Fostul ministru social-democrat Adrian Câciu a criticat public măsurile guvernului, susținând că acestea contravin principiului impozitării diferențiate și calificându-le drept o formă de impozitare regresivă.

La nivel internațional, anumiți analiști și instituții media au subliniat că succesul strategiei de reducere a deficitului bugetar depinde de stabilitatea politică și de implementarea unor reforme structurale aprofundate ale aparatului administrativ.

Note

Legături externe Miniștrii Guvernului României

Categorie:2025 în România Categorie:2026 în România Categorie:Guvernul Bolojan