Constantin Mandicevschi (în , în ; n. 24 mai 1859, Bahrinești, Ducatul Bucovinei, Imperiul Austriac – d. 14 decembrie 1933, Cernăuți, Regatul României) a fost un poet, profesor și bibliotecar român, activ în Bucovina în perioada austro-ungară și interbelică. Este cunoscut deoarece a fost autorul versurilor melodiei Cântă cucu-n Bucovina.

Biografie și activitate Constantin Mandicevschi s-a născut în familia preotului ortodox Vasile Mandicevschi și a învățătoarei Veronica Popovici.https://www.icr.ro/uploads/files/glasul-bucovinei-2017-nr-1.pdf A urmat cursurile liceului superior din Cernăuți, apoi a studiat la Universitatea din Cernăuți și la Universitatea din Viena.

Între 1884 și 1893 a fost profesor la Gimnaziul din Suceava. După întoarcerea la Cernăuți, a fost director al Școlii Superioare Ortodoxe între 1893 și 1918. Din funcția sa de director, el a reușit să introducă, cu succes, limba română ca materie obligatorie de studiu în școala respectivă.

În 1904, cu ocazia manifestărilor jubiliare dedicate împlinirii a 400 de ani de la moartea lui Ștefan cel Mare, a compus, la cererea lui Spiru Haret, pe baza unor motive muzicale folclorice, textul cântecului patriotic „Cântă cucu-n Bucovina” ().

După unirea Bucovinei cu România, Mandicevschi a fost numit inspector, iar ulterior director general al școlilor din regiune. Între 1922 și 1930, a fost director al Bibliotecii Universitare din Cernăuți. În 1924, a fost desemnat vicepreședinte al nou-înființatei Asociații a Bibliotecarilor din România.

A publicat articole despre problemele biblioteconomiei în Bucovina, precum și o lucrare despre influențele geografice asupra dezvoltării culturale în Orientul Antic (1885). În anul 1920, a organizat la Cernăuți o expoziție de artă dedicată artei românești contemporane.

În ultimii ani de viață, s-a dedicat cercetării operei muzicale a fratelui său, Eusebius Mandyczewski, realizând o bibliografie a lucrărilor acestuia, însoțită de o schiță biografică.

Constantin Mandicevschi a decedat la 14 decembrie, 1933, în Cernăuți. Un muzeu din Bahrinești îi poartă numele.https://www.facebook.com/share/14DcoPmbLDF/

Viață personală A fost căsătorit cu Claudine von Brzorád.

Frații săi au fost muzicologul Eusebius Mandyczewski, avocatul Erast Mandicevschi, Maria Mandicevschi, Ecaterina Mandicevschi și compozitorul și dirijorul Gheorghe Mandicevschi.

Lucrări Lucrare despre dezvoltarea culturală în Orientul Antic, 1885. Arhivele Bibliotecii Universitare din Cernăuți (perioada 1922–1930). Studii despre activitatea educațională și culturală în Bucovina interbelică.

Note

Categorie:Nașteri în 1859 Categorie:Nașteri pe 24 mai Categorie:Decese în 1933 Categorie:Decese pe 14 decembrie Categorie:Români din Austro-Ungaria Categorie:Români bucovineni Categorie:Profesori de liceu români Categorie:Directori de licee din România Categorie:Bibliotecari români Categorie:Poeți români din secolul al XIX-lea Categorie:Poeți români din secolul al XX-lea Categorie:Decese în Cernăuți Categorie:Absolvenți ai Universității din Cernăuți Categorie:Absolvenți ai Universității din Viena Categorie:Militanți ai românismului