Ostap Vîlșina (în , nume real Iurii Panteleiciuk, în ; ) a fost un poet, prozator, publicist și critic literar ucrainean.
Biografie Ostap Vîlșina este pseudonimul literar al lui Iurii Pîlîpovici Panteleiciuk. După absolvirea școlii primare din satul natal, a urmat cursurile Seminarului pedagogic din Cernăuți, cu unele întreruperi. În timpul studiilor s-a întreținut oferind meditații. A fost ulterior mobilizat în Armata Austro-Ungară.
După Primul Război Mondial și Unirea Bucovinei cu România, învățământul a fost românizat, iar Panteleiciuk, nereușind să promoveze examenul la limba română, a fost nevoit să părăsească seminarul. A fost mobilizat în Armata Română, dar a dezertat, a fugit și a trecut împreună cu soția sa în Subcarpatia rusă, devenită parte a Cehoslovaciei.
La Ujhorod a lucrat câteva luni în cadrul Comitetului refugiaților ucraineni, apoi s-a stabilit pentru o perioadă în Poděbrady, unde a asistat la cursuri ale Academiei Ucrainene de Științe Economice și a desfășurat activitate literară. A fost activ în cercurile culturale ucrainene, legând prietenii cu personalități precum Augustin Voloșin, Mîkola Sadovskîi, Vasîl Paciovskîi, Volodîmîr Bîrceak, Mariika Pidhirianka ș.a.
În octombrie 1921, o boală gravă l-a obligat să se interneze timp de șapte luni în spitalul din Ujhorod. La cererea autorităților române, a fost deportat de autoritățile cehoslovace în Cernăuți. A fost din nou mobilizat în Armata Română, dar a dezertat iar și s-a ascuns. În cele din urmă, în 1924 a fost eliberat definitiv de obligațiile militare. S-a mutat în Gura Putilei, unde soția sa a lucrat ca învățătoare, dar starea lui de sănătate i s-a agravat. S-a întors la Cernăuți (în suburbia Lențești), unde a murit pe 15 mai 1924. A fost înmormântat în cimitirul local.
Activitate literară Și-a început activitatea literară în anii 1920–1921. A publicat în presa din Cernăuți, Liov și Ujhorod, în revistele și ziarele ucrainene Kamenîari, Promin’, Svit dîțînî.
Este autor de poezie patriotică și lirică, literatură pentru copii și articole publicistice. A declarat că a fost influențat profund de creația lui Pavlo Tîcina. A realizat parafraze după Rabindranath Tagore și alți autori.
A avut viziuni comuniste, proucrainene și prosovietice, fapt pentru care a fost persecutat de Siguranța Statului.https://1668.slovaronline.com/1250-%D0%B2%D1%96%D0%BB%D1%8C%D1%88%D0%B8%D0%BD%D0%B0-%D0%BE%D1%81%D1%82%D0%B0%D0%BF S-a pronunțat ferm împotriva "ocupației Bucovinei ucrainene de către boierii români".https://1668.slovaronline.com/1250-%D0%B2%D1%96%D0%BB%D1%8C%D1%88%D0%B8%D0%BD%D0%B0-%D0%BE%D1%81%D1%82%D0%B0%D0%BF
Cele mai cunoscute lucrări ale sale sunt ciclul Vesneanke („Cântece de primăvară”) și poeziile lirice „Scrisoare către fiu” și „Din Ciornogoria”.
A pregătit pentru publicare două volume de poezii — De pe malul Prutului și Buchet de neuitat (ambele în 1923), dar acestea nu au fost tipărite. O parte dintre poeziile sale, mai ales cele cu tematică revoluționară, au fost confiscate de cenzura română.
Moștenire O stradă din cartierul Lențești din Cernăuți îi poartă numele. În satul natal Rohozna a fost dezvelit un monument dedicat lui, realizat de sculptorul Volodîmîr Hamal. În 2006, la editura „Bukrek” din Cernăuți a fost publicat volumul Eu sunt fiul unui neam liber.
Note
Bibliografie . Чернівці: Букрек, 2006.
Categorie:Nașteri în 1899 Categorie:Nașteri pe 14 martie Categorie:Decese în 1924 Categorie:Decese pe 15 mai Categorie:Poeți ucraineni Categorie:Poeți din secolul al XX-lea Categorie:Romancieri ucraineni Categorie:Dezertori români Categorie:Ucraineni bucovineni Categorie:Militari austro-ungari Categorie:Comuniști ucraineni Categorie:Comuniști români Categorie:Scriitori comuniști Categorie:Critici literari Categorie:Publiciști ucraineni Categorie:Jurnaliști ucraineni Categorie:Oameni din Cernăuți