Anwar bin Ibrahim (în Jawi: ; ), cunoscut și sub acronimele DSAI și PMX, este un politician malaezian care ocupă funcția de prim-ministru al Malaeziei începând din noiembrie 2022. Membru al Partidului Justiției Poporului, el este președintele acestuia din 2018. De asemenea, Anwar deține funcția de ministru de finanțe de la începutul mandatului său de prim-ministru și este deputat pentru circumscripția Tambun din 2022, precum și președinte al coaliției politice Pakatan Harapan (PH) din 2020. Începând cu ianuarie 2025, el ocupă și funcția de președinte al ASEAN.
Absolvent al Universității din Malaezia, Anwar a fost președinte al Uniunii Naționale a Studenților Musulmani Malaezieni și al Mișcării Tineretului Islamic din Malaezia, înainte de a se alătura UMNO, partidul dominant din cadrul coaliției de guvernământ Barisan Nasional de atunci. A fost al 7-lea viceprim-ministru al Malaeziei începând cu 1993 și ministru de finanțe din 1991, remarcându-se în gestionarea crizei financiare asiatice din 1997. În 1998, Anwar a fost înlăturat din toate funcțiile de către prim-ministrul Mahathir Mohamad și a devenit lider al mișcării Reformasi împotriva guvernului. A fost închis în aprilie 1999 sub acuzații de corupție și sodomie, până la eliberarea sa în 2004, după ce condamnarea i-a fost anulată. Și-a făcut revenirea în politică în calitate de al 12-lea lider al opoziției, între 2008 și 2015. El a reunit partidele de opoziție în coaliția Pakatan Rakyat (PR), care a participat fără succes la alegerile generale din 2008 și 2013. Anwar a contestat rezultatele alegerilor din 2013 și a condus o mișcare de protest ca răspuns.
În 2014, tentativa lui Anwar de a deveni Menteri Besar al Selangor prin așa-numita Kajang Move a declanșat o criză politică de nouă luni, care s-a încheiat odată cu condamnarea sa la cinci ani de închisoare în urma unei a doua acuzații de sodomie, în 2015. În timp ce se afla încă în închisoare, Anwar s-a alăturat din nou lui Mahathir Mohamad în noua coaliție Pakatan Harapan (PH), în absență, coaliție care a câștigat alegerile generale din 2018. Mahathir a conturat un plan prin care Anwar urma să-i succeadă în funcția de prim-ministru după o perioadă interimară nespecificată. În mai 2018, Anwar a primit grațiere regală din partea Yang di-Pertuan Agong Muhammad V și a fost eliberat din închisoare. S-a întors în parlament prin alegerile parțiale de la Port Dickson în 2018, în timp ce soția sa, Wan Azizah Wan Ismail, a deținut funcția de viceprim-ministru în administrația PH. Prăbușirea coaliției în timpul crizei politice malaeziene din 2020–2022 a dus la formarea unei noi coaliții, Perikatan Nasional (PN), condusă de Muhyiddin Yassin, și la revenirea lui Anwar ca al 16-lea lider al opoziției între 2020 și 2022.
După ce a condus Pakatan Harapan spre câștigarea unui număr relativ de mandate la alegerile generale din 2022, Anwar a depus jurământul ca al zecelea prim-ministru al Malaeziei pe 24 noiembrie 2022. La 2 decembrie 2022, Anwar a numit mai mulți membri ai parlamentului din Pakatan Harapan, Gabungan Parti Sarawak (GPS) și UMNO în funcții ministeriale în cadrul noului guvern de uniune. El și-a asumat și portofoliul de ministru de finanțe. În timpul mandatului său, el și guvernul său au fost criticați pentru implementarea mai multor politici conservatoare, precum și pentru achitarea condiționată a actualului viceprim-ministru Ahmad Zahid Hamidi, aflat sub acuzații de corupție. În plus, fostului prim-ministru Najib Razak i-au fost reduse la jumătate pedeapsa cu închisoarea și amenda în timpul guvernării lui Anwar, fapt care a stârnit controverse suplimentare. În calitate de președinte al ASEAN, Anwar a avut un rol central în facilitarea unui armistițiu între Thailanda și Cambodgia, contribuind la soluționarea disputei lor de frontieră prin canale diplomatice regionale și consolidând capacitatea ASEAN de rezolvare a conflictelor.
Anwar, considerat un reformator liberal și intelectual, a susținut democrația islamică și a afirmat că speră ca Malaezia să devină un exemplu de practici democratice în lumea musulmană. El sprijină conceptul islamic de Umma ca fundament pentru democrația în țările musulmane și pledează pentru independența justiției, buna guvernare și respingerea autoritarismului. Dacă inițial, în anii 1960, a susținut politicile de acțiune afirmativă pentru malaezi din cauza îngrijorărilor legate de dominația comunității chineze malaeziene în afaceri, după eliberarea sa din închisoare a considerat că „Ketuanan Melayu” reprezintă o problemă majoră și a pledat pentru tranziția către „politici de acțiune afirmativă bazate pe nevoi, nu pe rasă” și pentru sprijin guvernamental acordat celor care trăiesc în sărăcie. Numeroși oameni și cercetători l-au descris drept o „figură unificatoare” pentru opoziția din Malaezia în perioada detențiilor și proceselor sale. În calitate de prim-ministru, el a subliniat importanța unor măsuri precum reducerea subvențiilor pentru motorină, în vederea responsabilității fiscale.
Biografie Anwar bin Ibrahim s-a născut la 10 august 1947 în Cherok Tok Kun, Bukit Mertajam, Colonia Coroanei Penang, Uniunea Malayană. Totuși, el a declarat și că s-a născut în Sungai Bakap, Seberang Perai Selatan, Colonia Coroanei Penang, Uniunea Malayană, în timpul alegerilor de stat din 2023. Tatăl său, Ibrahim bin Abdul Rahman, a început cariera ca portar de spital și ulterior a intrat în politică ca membru UMNO. Ibrahim a câștigat alegerile ca parlamentar pentru Seberang Tengah în 1959 și 1964, servind ca secretar parlamentar la ministerul sănătății din 1964 până la înfrângerea sa în alegerile generale din 1969 de către candidatul Parti Gerakan Rakyat Malaysia, Mustapha Hussain. Mama lui Anwar, Che Yan binti Hussein, a fost casnică activă în politica de bază a UMNO în Penang și a ocupat funcția de conducătoare a UMNO Women pentru divizia Bukit Mertajam din Penang.
Anwar a urmat trei școli primare: Sekolah Melayu Sungai Bakap (1955), Sekolah Melayu Cherok Tok Kun (1957) și Sekolah Rendah Stowell, Bukit Mertajam (1959), continuând apoi studiile secundare la SMK Tinggi Bukit Mertajam, înainte de a merge la Malay College Kuala Kangsar (MCKK). A urmat timp de trei ani laSMK Tinggi Bukit Mertajam, unde s-a remarcat academic. Anwar a fost selectat pentru a susține un examen special de admitere la Malay College Kuala Kangsar, fiind unul dintre cei trei elevi aleși din pentru această instituție prestigioasă. La MCKK, a fost implicat în diverse activități organizate, reprezentând colegiul la concursurile de dezbateri între școli. A fost activ și în Malay Language Association și a reprezentat colegiul la oratorie. În această perioadă a cunoscut viitori lideri politici precum Sanusi Junid, Kamaruddin Jaafar și Yahaya Ahmad. A fost cadet al St John Ambulance și a ocupat funcția de secretar al Badan Revolusi Agama Association, al cărei președinte era Sanusi Junid, seniorul său.
Ulterior, Anwar a urmat studii superioare la Universitatea Malaya, obținând o diplomă de licență în arte (BA) în Studii Malaeziene. A lucrat și la un Master în Literatură (MA) la Universitatea Națională a Malaysiei în perioada în care a fost încarcerat între 1974 și 1975.
Activism (1968–1982) Între 1968 și 1971, ca student, Anwar a fost președinte al Uniunii Naționale a Studenților Musulmani Malaezieni. În aceeași perioadă, a deținut și funcția de președinte al Societății Limbii Malaeze a Universității Malaya (Persatuan Bahasa Melayu Universiti Malaya – PBMUM). În 1971, a făcut parte din comitetul provizoriu al Angkatan Belia Islam Malaysia (ABIM) sau Mișcarea Tineretului Islamic din Malaezia, pe care a cofondat-o. Tot atunci a fost ales al doilea președinte al Consiliului Tineretului Malaezian (Majlis Belia Malaysia – MBM).
În 1974, Anwar a fost arestat în timpul protestelor studențești împotriva sărăciei și foametei din mediul rural. Aceste proteste au fost declanșate după apariția unui raport potrivit căruia o familie ar fi murit de foame într-un sat din Baling, statul , fapt demonstrat ulterior ca fiind fals. Totuși, muncitorii din plantațiile de cauciuc din Baling treceau prin greutăți severe din cauza scăderii prețului la cauciuc în 1974. Anwar a fost închis în temeiul Legii privind securitatea internă (Internal Security Act – ISA), care permitea detenția fără proces, și a petrecut 20 de luni în Centrul de Detenție Kamunting.
Între 1975 și 1982, a fost reprezentant pentru regiunea Asia-Pacific al Adunării Mondiale a Tineretului Musulman (World Assembly of Muslim Youth – WAMY).
Anwar Ibrahim este, de asemenea, cofondator al Institutului Internațional de Gândire Islamică (în ) din Statele Unite, fondat în 1981. Anwar a fost unul dintre cei patru directori interimari, membru în consiliul de administrație al IIIT și administrator. De asemenea, a fost cancelar al Universității Islamice Internaționale din Malaezia între 1988 și 1998.
Cariera politică (1982–1993) În 1982, Anwar, care fusese lider fondator și al doilea președinte al ABIM, s-a alăturat Organizației Naționale a Malaezienilor Uniți (United Malays National Organisation – UMNO), condusă de Mahathir Mohamad, devenit prim-ministru în 1981. Decizia lui Anwar a fost influențată de sfaturile savantului palestiniano-american Ismail al-Faruqi, care a recunoscut angajamentul administrației Mahathir față de agenda de islamizare.
La alegerile generale din 1982, a fost ales deputat pentru circumscripția Permatang Pauh, creată în 1974 prin redistribuirea unor părți din circumscripția Seberang Tengah, pe care tatăl său o reprezentase între 1959 și 1969. El a învins un candidat al PAS, deși circumscripția era considerată un fief al acestui partid.
Anwar a urcat rapid pe scara ierarhică politică; a intrat pentru prima dată în guvern în 1982 ca viceministru în Departamentul Prim-ministrului; primul său portofoliu ministerial a fost cel de ministru al culturii, tineretului și sportului în 1983; apoi a condus Ministerul Agriculturii în 1984, înainte de a deveni ministru al educației în 1986.
În timpul mandatului său ca ministru al educației, Anwar a introdus numeroase politici în curriculumul național. Una dintre cele mai importante schimbări a fost redenumirea limbii naționale din Bahasa Malaysia în Bahasa Melayu, decizie anulată ulterior în 2007, în timpul mandatului premierului . Analiști și politicieni au asociat, de asemenea, creșterea conservatorismului social și a islamismului în rândul malayzilor cu reformele și procesul de islamizare a sistemului educațional realizat sub conducerea lui Anwar, fostul ministru al justiției, Zaid Ibrahim, numindu-l pe Anwar „islamist”.
Ca ministru al educației, Anwar a fost ales al 25-lea președinte al Conferinței Generale a UNESCO. În 1988, Anwar Ibrahim a devenit al doilea președinte al Universității Islamice Internaționale din Malaezia (IIUM).
În 1991, Anwar a fost numit ministru de finanțe. În timpul mandatului său, impactul a fost imediat: Malaezia s-a bucurat de o prosperitate și o creștere economică fără precedent. La scurt timp după ce a devenit ministru de finanțe, revista l-a inclus între primii patru miniștri de finanțe din lume, iar în 1996 Asiamoney l-a desemnat „Ministrul de finanțe al anului”. În timpul crizei financiare asiatice din 1997, Anwar, în calitate de viceprim-ministru și ministru de finanțe, a fost apreciat pentru rolul său în ghidarea Malaeziei prin perioada de instabilitate. El a susținut principiile pieței libere, a subliniat proximitatea dintre afaceri și politică în Malaezia, a promovat responsabilitatea sporită, a refuzat să ofere salvări guvernamentale și a instituit reduceri bugetare ample. În martie 1998, Anwar a fost ales președinte al Comitetului pentru Dezvoltare al Băncii Mondiale și Fondului Monetar Internațional (FMI), funcție pe care a deținut-o până în septembrie 1998.
Viceprim-ministru (1993–1998)