Etologia cognitivă este o ramură a etologiei, al cărei domeniu de studiu este influența conștienței de tip conștient și a intenției de a acționa, în cazul comportamentului unui animal.

Donald Griffin, un profesor de zoologie din Statele Unite ale Americii, a pus bazele cercetărilor privind conștientizarea cognitivă a animalelor în habitatele lor. — Collins COBUILD Dicționar avansat al limbii engleze Ristau, C., Erlbaum L., et al. (1991) - Cognitive Ethology. "Biological Psychology", 32 (2-3): 220-222 — Etologie cognitivă în Psihologia biologică Începând cu anul 1938, pe când era student la Harvard University, a început a studia temeinic metodologia deplasării chiropterelor (liliecii, singurele mamifere care zboară), identificând ecolocația animalieră în 1944.

După mai bine de trei decenii, în ampla sa lucrare The Question of Animal Awareness (Problema conștientizării animaliere), apărută în 1976, profesorul Donald Griffin a argumentat cu varii exemple că animalele conștientizează, în varii moduri, dar similar cum fac oamenii. — O pledoarie pentru animale: Imperativul moral, filosofic și evolutiv de a trata toate ființele cu compasiune

Griffin este, de asemenea, și cel care a lansat ideea mentofobiei, care este atitudinea celor mai mulți oameni de știință de a refuza acceptarea existenței conștienței la alte animale decât omul.

Fuzionarea științei cognitive cu etologia clasică în etologia cognitivă ...

Diferite abordări Conform lui Jamieson și Bekoff (1993), Dale Jamieson and Marc Bekoff Source: Analysis, Vol. 52, No. 1 (Jan., 1992), pp. 23-28 întrebările lui Tinbergen („cele patru întrebări”) despre evoluția, adaptarea, cauza și dezvoltarea comportamentului uman pot fi aplicate abilităților cognitive și mentale ale animalelor.

Pe de altă parte, Allen și Bekoff (1997, capitolul 5,Dittrich, W.H. (1998) Book review of Allen & Bekoff (1997) on Cognitive Ethology — Recenzie a cărții Allen & Bekoff (1997) despre etologia cognitivă încercă să arate cum etologia cognitivă poate aborda întrebările centrale ale științei cognitive, luând ca punct de plecare cele patru întrebări descrise de Barbara Von Eckardt în cartea ei din 1993, Ce este știința cognitivă?,” generalizând apoi cele patru întrebări și adăugând o a cincea.

Kingstone, Smilek și Eastwood (2008) au sugerat că etologia cognitivă ar trebui să includă comportamentul uman. Kingstone, A., Smilek, D. & Eastwood, J. D., (2008) 'Cognitive Ethology: a new approach for studying human cognition' – British Journal of Psychology, 99, 317-340 — Etologia cognitivă: o nouă abordare pentru studiul cogniției umane Aceștia au propus ca cercetătorii să studieze mai întâi modul în care oamenii se comportă în mediile lor naturale, reale, și apoi să treacă la laborator. Afirmațiile antropocentrice despre modul în care animalele non-umane interacționează în lumile lor sociale și non-sociale sunt adesea folosite pentru a influența deciziile privind modul în care animalele non-umane pot sau ar trebui să fie utilizate de oameni. Bekoff, M. (1994) "Cognitive ethology and the treatment of non-human animals: How matters of mind inform matters of welfare." Animal Welfare, Vol 3(2),75-96 — Etologia cognitivă și tratatmentul animalelor non-umane: Cum problemele minții influențează problemele bunăstării

Etica și etologia cognitivă Bekoff, M. și Allen, C. (1997) ... „identifică trei grupuri majore de oameni (printre unii dintre membrii cărora există distincții neclare) cu opinii diferite asupra etologiei cognitive, și anume, ucigașii, scepticii și susținătorii.” Aceștia din urmă par să convergă cu gândirea privind drepturile animalelor, considerând experiența animală ca fiind valoroasă în sine.

Eticianul Peter Singer este un exemplu de „susținător” în acest sens, la fel ca și biologul E. O. Wilson, care a inventat termenul biofilie pentru a descrie baza unei cunoașteri morale directe, pe care animalele „superioare” ar folosi-o pentru a percepe direct implicațiile morale din mediu.

Trei perspective Conform lui Marc Bekoff, există trei interpretări diferite cu privire la posibilitatea existenței unei științe a etologiei cognitive. Susținătorii teoriei „slayers” neagă orice posibilitate de succes în etologia cognitivă, susținătorii teoriei rămân deschiși la cunoașterea cunoașterii animalelor și a utilității investigației etologice cognitive, iar scepticii se situează undeva la mijloc. — Etologia cognitivă și explicația comportamentului animalelor nonumane în Abordări comparative în știința cognitivă - editori J.A. Meyer și H. L. Roitblat, 1995, paginile 119–150

Vezi și Antropomorfism Behaviorism psihologic sau Comportamentism psihologic Comportamentism sau Behaviorism Cognitia animalelor Conștiență Conștientizare Conștiinciozitate Conștiință Conștiență animală Copil sălbatic Etologie Introspecția prin analogie Modul cognitiv Neuroantropologie

References

Surse Filozofia etologiei cognitive - Philosophy of Cognitive Ethology , Colin Allen, Texas A&M University — Cognitive ethology: slayers, skeptics and proponents – Etologia cognitivă: ucigași, sceptici și susținători

Categorie:Cogniția animalelor Cognitivă, Etologie Categorie:Subdiscipline ale științelor cognitive