Doliul național din 3 iulie 1940

Doliul național din 3 iulie 1940 a reprezentat o zi de doliu național decretată de Guvernul României în aceeași zi în care s-a terminat evacuarea militară a Basarabiei și Bucovinei de Nord, după acceptarea la 28 iunie 1940 a ultimatumului sovietic dat României în 1940.Cristoiu, Ion; Doliu național pentru pierderea Basarabiei; Historia; accesat la 8 septembrie 2025 Tot la 3 iulie 1940 dintre România și Uniunea Sovietică fost închisă oficial.Purici, Ștefan; Românii din regiune Cernăuți și represiunile sovietice; Glasul Bucovinei București–Cernăuți; An XXVI, Nr. 101-102 1-2/2019; p. 11; accesat la 10 septembrie 1940

Doliul thumb|left|Vicepreședintele Senatului, Anibal Teodorescu, a condus ședința Prlamentului României dedicată comemorării cedării Basarabiei și Bucovinei de Nord.

Decretarea acestei zi ca fiind o zi de doliu pe plan național a reprezentat un apel din partea guvernului la solidaritatea națiunii, circumscriindu-se ideii de refacere a moralului populației. Sîiulescu, Lăcrămioara & Sîiulescu, Flavius-Cătălin; Pribegi în propria țară. Drama basarabenilor și bucovinenilor refugiați în județul Vâlcea în tragicul an 1940; Buridava. Studii și materiale, XII.2; Editura Offsetcolo; Râmnicu Vâlcea; 2015; ISSN 0258-140X; p. 83

În semn de doliu, miercuri 3 iulie 1940 la ora 13, la o oră după finalizarea conform comunicatului Marelui Stat Major român – Secția Operații a evacuării militare a teritoriilor cedate URSS, populația României a păstrat un minut de reculegere, iar circulația a fost temporar complet suspendată pe teritoriul statului român. Atât Palatul Regal și alte clădiri din București, cât și tramvaiele, autobuzele și autombilele au arborat steagul României în bernă. De asemenea, spectacolele și manifestările cultural-sportive au fost suspendate, în biserici au fost oficiate slujbe și rugăciuni pentru românii rămași sub ocupația străină, iar Parlamentul României s-a întrunit pentru ,,a păstra o clipă de tăcere”Iancu, Mariana; Cum și-au luat românii „adio“ de la provinciile răpite. Nicolae Iorga: „Vor tăcea clopotele între Prut și Nistru până la cea de-a doua Înviere, care va veni“; Adevărul, 19 iulie 2017; accesat la 8 septembrie 2025 sub conducerea vicepreședintelui Senatului, Anibal Teodorescu,Anghel, Florin; ION BITOLEANU, Politica externd a Romilniei Mari in dezbaterile Parlamen tului, 1919 1939, Edit. Mondograf, Constanta, 1995, 355p.; Revista Istorică, Serie nouă, Tomul 6, 9 – 10 Septembrie - Octombrie 1995; p. 894; accesat la 11 septembrie 2025 fără a mai dezbate alte subiecte.Constantin, Gabriel; Cedare sau război. Cum au fost percepute la București ultimatumurile sovietice din iunie 1940 în București – Materiale de istorie și muzeografie XXVI; Muzeul Municipiului București; 2012; ISBN 978-973-88890-5-7; p. 97; accesat la 10 septembrie 2025

Presa epocii a redat sentimentele națiunii de durere și de deznădejde și a publicat articole ample în care a fost subliniată drama a ceea ce se întâmpla.

Acțiuni corelate

În aceeași zi, în schimb, în centrul orașului Cernăuți (localitate aflată în zona de ocupație sovietică) au avut loc o paradă militară a trupelor Armatei Roșii dislocate în Bucovina de Nord, o demonstrație a foștilor ilegaliști comuniștiZiua de 28 iunie 1940 în destinul..., Grigor, 2020, p. 72 și un miting al lucrătorilor din orașZiua de 28 iunie 1940 în destinul..., Grigor, 2020, p. 76 – în semn de consolidare a puterii sovietice în regiune.

Tot la 3 iulie 1940 a sosit și replica adresată de Adolf Hitler lui Carol al II-lea al României la mesajul transmis de rege acestuia la 2 iulie 1940 în care suveranul a insistat pentru „o colaborare mai intimă cu Germania”, care ar fi putut fi „întărită” de o alianță și de trimiterea unei misiuni militare germane în România. Mesajul german a avut la București efectul unui trăsnet, deoarece în mod amical Carol al II-lea a fost avertizat de Hitler că statul român „nu va putea evita cedarea unor teritorii care sunt populate de unguri sau bulgari și nu de români” și că această soluție era considerată de către Germania „condiția primordială pentru o pacificare reală a Balcanilor”Buzatu, Gheorghe; Cîrstea, Marusia; Europa în balanța forțelor, vol. II 1939-1945; Editura TipoMoldova; Iași; 1010; pp. 139-140

În ziua respectivă, la Academia Română a fost ținută o ședință retrânsă doar cu membri instituției, în care Liviu Rebreanu a propus ca membrii Academiei să alcătuiască un memoriu despre Basarabia și Bucovina de Nord, care să fie remis forurilor științifice și politice din statele cu care era în legătură Academia Română. Dumitru, Anastasia; Vocația mărturisirii, Vol. 2 Încolțirea Basarabiei: repere ale literaturii de rezistență a românilor din Basarabia; Editura Fundației Culturale „Memoria”; București; 2020; acceat la 10 septembrie 2025

Referințe

Biliografie Grigor, Petru; Ziua de 28 iunie 1940 în destinul românilor din regiuneа Cernăuți; Mesager Bucovinean, anul XVІI (serie nouă),nr 1-2 (65-66), 2020; pp. 71-82

Lectură suplimentară Duțu, Alesandru; Armata Românâ de la Prut la Stalingrad și înapoi la Prut (1941-1944); Editura Lexon-Prim; București; 2015; ISBN 9789975341219

Vezi și Atacul de la Mers-el-Kébir Săptămâna Roșie

Categorie:Ocupația sovietică a Basarabiei și Bucovinei de Nord Categorie:1940 în România Categorie:3 iulie