Courcelles-Chaussy este o comună franceză situată în departamentul Moselle, în regiunea Grand Est.

Geografie [{ "type": "ExternalData", "service": "geoline", "ids": "Q1075351", "properties": { "fill": "#fc3", "stroke": "#ac6600" }}, { "type": "ExternalData", "service": "geoline", "ids": "Q1344620", "properties": { "fill": "#fc3", "stroke": "#ac6600" }}]

Localizare Courcelles-Chaussy se află pe drumul național 3 dintre Paris și Mainz, la 18 km est de Metz, în direcția Saarbrücken.

Comuna este situată pe frontiera lingvistică marcată de cele două râuri Nied: la vest Niedul francez (la Pont-à-Chaussy), iar la 6 km est Niedul german (Raville, Bionville).

Comune limitrofe

Seismicitate Comuna se află într-o zonă de seismicitate 1 – foarte slabă.

Climă În 2010, clima comunei este de tip climat al marginilor montane, conform unui studiu al CNRS, bazat pe o serie de date aferente perioadei 1971-2000. În 2020, Météo-France a publicat o tipologie a climatului din Franța metropolitană, în care comuna este clasificată cu un climat semi-continental și se află în regiunea climatică Lorena, platoul Langres, Morvan, caracterizată printr-o iarnă aspră (1,5 °C), vânturi moderate și ceață frecventă în toamnă și iarnă .

Pentru perioada 1971-2000, temperatura medie anuală este de 9,8 °C, cu o amplitudine termică anuală de 17 °C. Cantitatea medie anuală de precipitații este de 787 mm, cu 11,8 zile de precipitații în ianuarie și 9,4 zile în iulie. Pentru perioada 1991-2020, temperatura medie anuală observată la stația meteorologică cea mai apropiată, situată în comuna Lesse la 18 km distanță în linie dreaptă , este de 10,7 °C, iar cantitatea medie anuală de precipitații este de 694,0 mm .

Pentru viitor, parametrii climatici estimati pentru comună, pentru anul 2050, conform diferitelor scenarii de emisii de gaze cu efect de seră, pot fi consultati pe un site dedicat publicat de Météo-France în noiembrie 2022 .

Hidrografie Teritoriul comunei este traversat de două cursuri de apă: Niedul francez și Ravenez.

Comuna se află în bazinul hidrografic al Rinului, în cadrul bazinului Rin-Meuse. Este drenată de Nied, pârâul Goulotte, pârâul Rigole, pârâul Ravenez și pârâul Serrouelle.

Nied, cu o lungime totală de 96,7 km, își are izvorul în comuna Marthille, traversează 47 de comune franceze, apoi își continuă cursul în Germania, unde se varsă în râul Saar.

Urbanism Tipologie La 1 ianuarie 2024, Courcelles-Chaussy este clasificată drept târg rural, conform noii grile comunale de densitate cu șapte niveluri, definită de INSEE (Institutul Național de Statistică și Studii Economice) în 2022. Este situată în afara unei unități urbane . De asemenea, comuna face parte din zona metropolitană a orașului Metz, din care este o comună de centură. Această zonă, care reunește 245 de comune, este clasificată în categoria zonelor cu 200.000 până la mai puțin de 700.000 de locuitori .

Utilizarea terenului Conform bazei de date europene privind ocuparea biogeofizică a solurilor Corine Land Cover (CLC), structura teritoriului comunei este dominată de terenurile agricole (54,2 % în 2018), în scădere față de 1990 (55,4 %). Repartiția detaliată în 2018 era următoarea: păduri (36,5 %), terenuri arabile (30,3 %), pajiști (21,5 %), zone urbanizate (7,4 %), terenuri agricole eterogene (2,4 %), zone industriale sau comerciale și rețele de comunicații (1,9 %) . Evoluția ocupării terenurilor în comună și a infrastructurilor sale poate fi observată pe diferitele reprezentări cartografice ale teritoriului: harta Cassini (secolul XVIII), harta de stat-major (1820-1866) și hărțile sau fotografiile aeriene ale IGN pentru perioada actuală (1950 până în prezent) .

thumb|500px|centre|Harta infrastructurii și utilizării terenului a comunei în 2018 (CLC).

Toponimie Mențiuni vechi ale numelui: 1206 : Chaucey 1284 : La Cour de Chaussy 1348 : Chaussey 1448 : Kürtzel 1462 : Kortzel 1535 : Courcelle au ban de Chaussy 1542 : Courtzell 1548 : Courselle 1625 : Courtzell 1638 : Coursel Chaussy 1756 : Courselles 1801 : Courcelles-Chaussy

În lorenă romană: lai Grant Kch'el.

În : în timpul primei anexări (1915-1918): Kurzel în timpul celei de-a doua anexări (1940-1944): Kurzel an der Strasse

În graiul local: Cohhèle sau lai Grant Kch'ell. Cohhèle înseamnă și „curte mică”. Lai Grant Kch'ell înseamnă „Marea Courcelles”, pentru a o deosebi de cea mică, Courcelles-sur-Nied.

Istorie

Originea aglomerației din Courcelles-Chaussy nu este cunoscută cu exactitate, dar nu este exclus ca dezvoltarea ei să fi început după cucerirea romană, în jurul unor villae ale căror vestigii au fost descoperite după 1900, atât pe teritoriul comunei, cât și pe cel limitrof. În Evul Mediu, existau două cătune distincte, Courcelles și Chaussy, separate doar de Haut Chemin (actuala șosea națională 3), care s-au contopit treptat într-o singură localitate străbătută de pârâul Ravenez. În jurul acestuia s-a organizat viața satului, în special pe străzile Maréchal-Leclerc și de l’Église, ce constituie centrul istoric al localității.

În secolul al XVI-lea, satul făcea parte din senioria Mengen, aflată sub autoritatea comitatului Créhange. Ulterior, Haut Chemin, cale obligatorie între Metz și Germania, a devenit al doilea sector de concentrare a populației.

La 7 august 1812, cătunul Pont-à-Chaussy a fost unit cu Courcelles-Chaussy prin decret.

În 1844, Courcelles-Chaussy avea ca anexe satul Pont-à-Chaussy și fermele Urville și Les Ménils. Localitatea dispunea de o brigadă de jandarmi, loc de cazare pentru militari, percepție pentru contribuțiile directe, casierie de înregistrare și domenii, reședință a unui pădurar general, distribuție poștală și stație de diligențe; un notar, un executor judecătoresc și o sucursală. Școala de băieți era frecventată de 87 de elevi, iar cea de fete de 76; venitul învățătorilor era de 850 franci. Populația satului era de 1.321 de locuitori, repartizați în 132 de case. Teritoriul productiv măsura 866 ha, dintre care 12 ha viță-de-vie și 282 ha pădure. Comuna găzduia o fabrică importantă de mașini de treierat și pluguri inventate de M. Léonard, proprietarul acesteia.

În 1866, o epidemie de holeră a lovit satul, iar pastorul Jean-Jacques Leser s-a dedicat fără rezerve îngrijirii bolnavilor, fie ei protestanți sau catolici. El nu a ezitat să se lege de cei care simțeau cum li se răcesc membrele, pentru a le transmite căldura trupului său; mai mulți pacienți au fost astfel salvați.

Ca și celelalte comune ale actualului departament Moselle, Courcelles-Chaussy a fost anexată de Imperiul German între 1871 și 1918. La sfârșitul secolului al XIX-lea, împăratul german Wilhelm al II-lea avea aici o reședință secundară, castelul Urville (astăzi liceu agricol), unde venea frecvent. Considerând că vechiul templu reformat era prea modest, a ordonat reconstruirea acestuia într-un punct mai central al comunei. Localitatea a revenit sub administrație franceză în 1918.

Între 1940 și 1944, Courcelles-Chaussy a fost din nou anexată la cel de-al Treilea Reich german. În ciuda rezistenței trupelor germane ale celei de-a 462-a divizii de grenadieri Volksgrenadier, sub comanda armatei lui Knobelsdorff, satul a fost eliberat de Divizia a 5-a de Infanterie a armatei lui Patton la 18 noiembrie 1944, la finalul bătăliei de la Metz.

Începând cu anii 1960, extinderea urbană s-a făcut de o parte și de alta a acestui ax rutier principal, astfel încât versanții nordic și sudic ai comunei au căpătat o vocație rezidențială.

În 1972, Courcelles-Chaussy a absorbit localitatea Landonvillers.

Populația și societatea Date demografice Evoluția numărului de locuitori este cunoscută prin recensămintele populației efectuate în comună începând din 1793. Pentru comunele cu mai puțin de 10 000 de locuitori, un recensământ al întregii populații este realizat la fiecare cinci ani, populațiile legale pentru anii intermediari fiind estimate prin interpolare sau extrapolare .

În 2022, comuna număra 3 005 locuitori, în scădere cu -2,81 % față de 2016 (Moselle: +0,52 %, Franța fără Mayotte: +2,11 %).

Cultură locală și patrimoniu Clădiri civile

Vestigii de villae romane. Casa Clervant – funcționează în prezent ca azil de bătrâni. Castelul Urville – ridicat în secolul al XV-lea, complet remodelat în secolul al XIX-lea (astăzi liceu agricol); a fost reședință secundară a împăratului Wilhelm al II-lea al Prusiei. Traseul hughenoților (Sentier des Huguenots) – evocă fidelitatea hughenoților care, în perioada persecuțiilor (1685-1789), trebuiau să meargă până la Ludweiler pentru cult și botez, religia lor fiind interzisă în Franța. „Marșul hughenoților” a fost inaugurat la 19 iunie 1994 de mosellani și sarroizi. Traseul are 48 km și străbate o regiune ușor deluroasă din nord-estul Mosellei. Se recomandă parcurgerea lui în două etape: Courcelles-Chaussy – Kleindal, apoi până la Ludweiler (sau invers). Marcajul constă în cruci hughenote albastre pe fond alb, completate de panouri informative amplasate în principalele intersecții: Courcelles-Chaussy, Boucheporn, Kleindal, Ambach și la frontieră. Spălătoria – situată în centrul satului, este singura rămasă. Liceu agricol. Skate park.

La Landonvillers Castelul Landonvillers – prima colecție muzeală de icoane din Franța; veche casă seniorială reconstruită în 1873 în stil clasic francez de secol XVIII. Între 1903 și 1905, castelul a fost radical transformat de doctorul Haniel după planurile arhitectului Bodo Ebhardt. Domeniul este înscris pe lista monumentelor istorice prin decretul din 13 februarie 1997. Moară.

Clădiri religioase Biserica Saint-Rémi – edificiu din secolul al XVIII-lea. În fostul cimitir se află Crucea Misiunii, oferită de abatele Prévot (originar din comună, devenit apoi canonic al catedralei din Metz). Drumul Crucii a fost instalat în 1828, iar orga în 1874. În 1896, abatele Kremer a donat actuala casă parohială. Cele trei clopote actuale, sfințite la 11 martie 1923, au înlocuit clopotele rechiziționate de germani în 1917. Templul protestant reformat (Place du Temple) – de stil neogotic, caracteristic arhitecturii wilhelmiene. Împăratul german Wilhelm al II-lea a decis, la 2 decembrie 1893, construirea unei Kaiserkirche (templu imperial) după planurile arhitectului berlinez Paul Tornow (viitorul autor al fațadei vestice a catedralei din Metz). Construcția a fost realizată de firma Weis din Metz. La 27 mai 1894, piatra de temelie a fost pusă de guvernatorul Alsaciei-Lorenei, prințul Hohenlohe, unchi al împăratului și viitor cancelar. Clopotele, sosite de la Berlin la 18 mai 1895, purtau stema imperială și inscripțiile: „Împărat și Rege”, iar pe fiecare clopot câte un cuvânt: cel mare – „Dumnezeu”, cel mijlociu – „Regele”, cel mic – „Frații”. Templul a fost inaugurat de Wilhelm al II-lea la 17 octombrie 1895. El a înlocuit vechiul templu aflat lângă castelul contelui de Clervant, unde în secolul al XVI-lea s-au propagat ideile Reformei în Ținutul messin. Templul actual, clasat monument istoric, ilustrează influența germană la sfârșitul secolului al XIX-lea. Fostul templu protestant – construit în 1839 de huguenoți pe strada Roger-Mazauric, astăzi dezafectat. Sinagoga – ridicată în 1863, grav avariată în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, vândută și demolată în 1963. Pe locul ei, pe strada Maréchal-Leclerc, a fost ridicată o clădire; o placă comemorativă marchează locul fostei sinagogi. Cimitirul israelit – datând din 1842. Cimitirul protestant – situat pe strada Roger-Mazauric.

Personalități Wilhelm al II-lea, rege al Prusiei și împărat al Germaniei: a construit la Courcelles-Chaussy o gară, o școală și un pension pentru tinere fete.

Note

Referințe

Bibliografie

Vezi și Lista comunelor din Moselle

Legături externe

Resurse relevante pentru geografie:

Resurse relevante pentru mai multe domenii:

Categorie:Comune din Moselle