Aadorf

Aadorf (în dialectul local, forma veche Oodereff) este o localitate și o comună situată în din cantonul Thurgau, Elveția.

Comuna Aadorf, existentă din anul 1996, corespunde în mare parte din punct de vedere teritorial fostei comune cu același nume, desființate la sfârșitul anului 1995, care cuprindea fostele comune Aadorf, Aawangen, Ettenhausen, Guntershausen și Wittenwil. Așezările Heiterschen și Jakobstal, care aparțineau fostei comune Wittenwil, au fost alocate, începând cu anul 1996, comunei unificate Wängi.

Geografie [{ "type": "ExternalData", "service": "geoline", "ids": "Q1075351", "properties": { "fill": "#fc3", "stroke": "#ac6600" }}, { "type": "ExternalData", "service": "geoline", "ids": "Q1344620", "properties": { "fill": "#fc3", "stroke": "#ac6600" }}]

Comuna Aadorf este compusă din Aadorf, Aawangen, Ettenhausen, Guntershausen, Häuslenen și Wittenwil. Cu peste 9.700 de locuitori (la sfârșitul lunii decembrie 2024), este a șaptea cea mai mare comună din Thurgau și este situată la granița cu cantonul Zürich. Prin Aadorf curge râul Lützelmurg, un afluent vestic al râului Murg.

Aadorf se învecinează la nord cu capitala de canton Frauenfeld, la vest cu Hagenbuch, Elgg și Turbenthal (toate trei în cantonul Zürich), la nord-est cu Matzingen, la est cu Wängi și la sud cu Bichelsee-Balterswil.

Climă În nopțile senine de iarnă, în apropierea mănăstirii Tänikon, unde MeteoSchweiz operează o stație meteorologică, se înregistrează adesea cea mai scăzută temperatură din zona de câmpie a Podișului Elvețian. Valoarea minimă absolută a fost de −29,9 °C, la 12 ianuarie 1987.

Temperatura medie anuală pentru perioada de referință 1991–2020 este de 9,1 °C, cele mai reci temperaturi medii lunare fiind înregistrate în luna ianuarie (0,4 °C), iar cele mai ridicate în luna iulie (18,4 °C). În medie, se înregistrează aproximativ 99 de zile de îngheț și 23 de zile de ger pe an. Numărul mediu anual al zilelor de vară este de aproximativ 43, iar cel al zilelor caniculare este, de regulă, între 7 și 8. Stația meteorologică se află la o altitudine de 539 m.

Istorie

Cele mai vechi mărturii ale prezenței umane în zona Aadorf provin din descoperiri izolate pe pajiștile de lângă pârâuri, precum pumnale datând din epoca bronzului. Au fost identificate morminte plane din perioada Hallstatt, situate în apropiere de Elgg și la vest de Bruggwingert. De asemenea, există descoperiri izolate din epoca Imperiului Roman. La începutul secolului al V-lea, alamanii s-au stabilit în regiune și au întemeiat o așezare. Un cimitir medieval, datând din secolele al VII-lea și al VIII-lea, se află în zona Sonnhalde. Începând din jurul anului 780, localitatea se afla în posesia conților din Linzgau. Aadorf este menționat pentru prima dată în documente în anul 886, sub denumirea Ahadorf („sat pe Aha”, adică pe râul Lützelmurg), cu ocazia menționării bisericii întemeiate acolo în jurul anului 840, biserică particulară a conților din Linzgau, închinată sfântului Alexandru. În jurul anului 890, contele Udalrich al IV-lea a înființat o comunitate de clerici atașată bisericii, având ca scop comemorarea sa, iar în 894 a plasat această comunitate, împreună cu bunurile sale, sub autoritatea abatelui de la Sankt Gallen, care ulterior a instalat aici propriii călugări. La începutul secolului al XI-lea, comunitatea clericală a fost în cele din urmă desființată și transformată în protopopiat al mănăstirii Sankt Gallen, însă biserica din Aadorf a continuat să funcționeze ca parohie.

În secolele următoare, Aadorf a rămas o localitate mică. În anul 1259, aici s-au confruntat Eberhard von Bichelsee și Walter von Elgg, ambii vasali ai abatelui Berchtold de la Sankt Gallen. De mai multe ori, abația din Sankt Gallen a fost nevoită să amaneteze Aadorf, pentru a-l răscumpăra ulterior. Cel târziu în 1304, dreptul de patronaj asupra bisericii din Aadorf a trecut la familia von Bernegg, iar după 1318 la Hermann von Hohenlandenberg-Greifensee. Acesta a donat dreptul de patronaj, la 24 iunie 1349, mănăstirii Rüti. După ce familia Landenberg s-a îndatorat, a fost nevoită, în anii 1362 și 1364, să amaneteze, respectiv să vândă Aadorf fraților Harzer din Konstanz. Abatele Kuno von Stoffeln a răscumpărat, la 17 august 1394, pentru mănăstirea Sankt Gallen, drepturile de seniorie asupra Aadorf. După prima fază a războaielor appenzelliene, abația Sankt Gallen a vândut, în 1413, aceste drepturi, inclusiv jurisdicția inferioară, mănăstirii Tänikon, în posesia căreia Aadorf a rămas până în 1798. În iunie 1469 a intrat în vigoare un statut local pentru Aadorf, care consemna pentru prima dată raporturile juridice din localitate.

Reforma protestantă nu a reușit inițial să se impună la Aadorf, însă, la Crăciunul anului 1524, crucifixele și icoanele păstrate în biserică au fost furate și distruse. Acest act de vandalism a rămas nepedepsit, deoarece autorii erau supuși ai comitatului Zürich-Kyburg. După secularizarea mănăstirii Rüti, în iunie 1525, Zürich a preluat dreptul de patronaj asupra bisericii din Aadorf. Între 1528 și 1529, Reforma a fost introdusă în întreaga localitate; primul predicator reformat a fost Gebhard Gründer. În contextul Contrareformei, stareța mănăstirii Tänikon a reușit, începând din 1608, să refacă o mică comunitate catolică în Aadorf, alocând exclusiv catolicilor cele zece domenii aflate în proprietatea mănăstirii. În august 1627, Zürich a aprobat reluarea slujbelor catolice la Aadorf.

În timpul războiului din Toggenburg (1712), Aadorf a fost afectat în special de cazarea prelungită a soldaților din Zürich. În faza inițială a războaielor napoleoniene, la 14 mai 1799, austriecii și francezii s-au înfruntat în lupte de avangardă în apropierea localității, care a suferit, de asemenea, din cauza jafurilor. În prima jumătate a secolului al XIX-lea, Aadorf a cunoscut începuturile industrializării, fiind fondate o filatură de bumbac, o vopsitorie și o moară de hârtie. În 1827, un incendiu devastator a distrus moara și alte 14 case de-a lungul străzii principale. În 1842, guvernul din Zürich a dispus ca terenul numit Aadorfer Feld, locuit de câteva familii, să fie integrat în comuna Elgg. Măsura a dus ulterior, în contextul industrializării de-a lungul râului Lützelmurg, la un conflict privind acest teritoriu (1861–1869), soluționat în favoarea comunei Elgg. Conectarea Aadorf la rețeaua feroviară, în 1855, când localitatea a devenit stație pe linia Winterthur–Wil, a stimulat dezvoltarea sa ulterioară. Din 1849, comuna dispunea de un oficiu poștal federal, între 1864 și 1897 de o stație telegrafică, din 1894 de o rețea telefonică locală și, din 1905, de iluminat electric. Falimentul băncii de economii și împrumuturi Aadorf, în 1910, a afectat grav comunitatea locală. După industria textilă, s-au dezvoltat ateliere metalurgice și mecanice, precum fabrica de jaluzele Griesser (fondată în 1882), urmate mai târziu de întreprinderi din domeniul electrotehnicii și electronicii.

Evoluția populației An 1831 1850 1910 1941 1960 1990 2000 2010 2018 2023 Comună politică 7301 8047 9004 9437 Comună municipală 2205 3224 3255 4106 6880 Comună locală 446 736 1524 2258 3850 Sursă

Din totalul de 9.437 de locuitori ai comunei Aadorf la data de 31 decembrie 2023, 1.593, adică 16,9 %, erau cetățeni străini. Dintre aceștia, 2.790 persoane (29,6 %) erau reformați-evanghelici, iar 2.578 (27,3 %) erau romano-catolici. Localitatea Aadorf număra, în aceeași perioadă, 5.459 de locuitori.

Economie În anul 2016, comuna Aadorf oferea locuri de muncă pentru 2.836 de persoane (echivalent cu normă întreagă). Dintre acestea, 3,1 % activau în agricultură și silvicultură, 46,1 % în industrie, comerț și construcții, iar 50,8 % în sectorul serviciilor. Una dintre cele mai importante companii este Griesser AG, care avea, în 2021, aproximativ 400 de angajați în Aadorf.

Transporturi Aadorf dispune de o gară situată pe linia SBB St. Gallen – Zürich, deservită de trenurile S12 (Brugg – Altstetten – Zürich HB – Stettbach – Winterthur – Schaffhausen/Wil) și S35 (Winterthur – Wil), operate la interval de 30 de minute de filiala regională Thurbo a companiei SBB. În rețeaua de transport de noapte din weekend, circulă linia SN21 pe traseul Winterthur – Wil – St. Gallen.

De la gara Aadorf pleacă o linie de autobuz poștal către Frauenfeld și Ettenhausen.

Aadorf nu are un acces propriu la autostrăzile A1 și A7; acestea se află în Matzingen (A1) și Attikon (A7).

Obiective turistice Demnă de remarcat este biserica romano-catolică Sfântul Alexandru, construită între anii 1863 și 1865 după planurile arhitecților Joachim Brenner și Johann Christoph Kunkler, folosind turnul inițial din 1478. În interior se pot admira vitralii realizate de Ferdinand Gehr.

Pe teritoriul comunei Aadorf se află și fosta mănăstire Tänikon, care adăpostește astăzi Institutul Federal de Cercetare Agricolă.

Galerie

Note

Bibliografie

Vezi și Listă de localități din cantonul Thurgau

Legături externe

Categorie:Localități din cantonul Thurgau Categorie:Comune din cantonul Thurgau