Fauna sălbatică urbană desemnează ansamblul speciilor animale care pot trăi sau vizita medii urbane sau suburbane, precum orașele, parcurile metropolitane, și alte așezări umane dens populate.
Unele specii sălbatice urbane, precum șoarecele de casă, prezintă comportamente sinantrope, fiind ecologic asociate cu habitatele umane, și chiar evoluând spre o dependență completă față de acestea. De exemplu, aria de răspândire a multor specii sinantrope se extinde până la latitudini unde supraviețuirea pe timpul iernii ar fi imposibilă în absența adăposturilor oferite de așezările umane.
Alte specii tolerează pur și simplu conviețuirea cu oamenii, utilizând pădurile urbane remanente, parcurile, spațiile verzi și vegetația din grădini sau de pe străzi drept habitate de nișă. În anumite cazuri, acestea se obișnuiesc treptat cu prezența oamenilor, devenind, în timp, sinantrope. Aceste specii constituie o minoritate în cadrul comunităților naturale care ar popula în mod normal o zonă, și includ un procent semnificativ de specii sălbăticite și introduse, în contrast cu speciile strict native.
Fauna urbană poate fi întâlnită în orice zonă unde trăiesc oameni. Speciile care intră în așezările urbanizate pentru a se hrăni cu produse horticole sau resturi alimentare variază de la maimuțe în regiunile tropicale până la urși polari în Arctica.
Tipurile diferite de medii urbane găzduiesc faună diferită. Păsările care se adaptează bine la orașe tind să aibă creierul mai mare, ceea ce le ajută să se adapteze comportamental la mediul urban. În plus, artropodele (insecte, păianjeni și miriapode), gasteropodele (melci și limacși), diferiți viermi și unele reptile, cum ar fi gecko-urile de casă, se pot dezvolta în nișele așezărilor umane. Interacțiunea cu oamenii
Deși zonele urbane tind să reducă biodiversitatea totală a speciilor rezidente, majoritatea orașelor păstrează flora și fauna caracteristică regiunii lor geografice. Pe măsură ce ratele de urbanizare și expansiune a orașelor cresc la nivel global, multe zone urbane se extind tot mai mult în habitatele sălbatice, ceea ce duce la o creștere a întâlnirilor dintre oameni și animale sălbatice, și la un risc mai mare de conflicte sau interacțiuni negative. Oamenii au trăit alături de animalele sălbatice timp de secole, însă dezvoltarea studiului ecologiei urbane a permis obținerea de informații noi despre interacțiunile dintre oameni și faună. Conflictele dintre oameni și animale sălbatice pot fi clasificate în transmiterea bolilor, atacuri fizice și distrugerea proprietății, și pot fi cauzate de o gamă variată de specii, de la prădători mari precum tigrii până la rozătoare care consumă cereale. Beneficii
Deși conflictele negative dintre oameni și animale sălbatice pot afecta sănătatea fizică a oamenilor sau pot provoca pagube materiale, interacțiunile dintre oameni și faună pot fi extrem de benefice pentru sănătatea ecosistemelor și pentru experiențele culturale. Prezența speciilor native permite funcționarea adecvată a sistemelor și lanțurilor trofice, oferind servicii ecosistemice oamenilor care trăiesc în apropierea acestor zone. Aceste servicii includ furnizarea de alimente și apă, controlul inundațiilor, servicii culturale și ciclul nutrienților. Având în vedere aceste beneficii percepute, mișcarea de renaturare urbană a devenit tot mai activă.
Amenințări
Conflictele dintre oameni și animale sălbatice apar cel mai frecvent în zonele situate între peisajele rurale și cele complet urbane, iar aceste interacțiuni implică de obicei specii cu diete variate, capabile să supraviețuiască în zone dens populate. Unele regiuni se confruntă cu conflicte mai severe între oameni și faună, precum în Mozambic și Namibia, unde crocodilii ucid anual peste 100 de persoane. În Asia și Africa, multe comunități înregistrează pierderi de 10–15% din producția agricolă din cauza elefanților. Transmiterea bolilor este, de asemenea, o problemă importantă în cazurile de conflicte între oameni și animale sălbatice, deoarece orașele care se extind în habitate naturale cresc expunerea la gazdele bolilor transmise prin vectori, cauzând epidemii majore în orașele cu densitate mare de populație. Exemple moderne de epidemii cauzate de animale sălbatice includ virusul H5N1 (originar și transmis de păsări) și SARS-CoV-2 (probabil derivat din flora virală a liliecilor înainte de a trece la alte specii), acesta din urmă provocând pandemia de COVID-19, cu efecte economice, politice și sociale semnificative la nivel global.
Note
Legături externe Wild in the City, documentar marca National Film Board of Canada
Categorie:Animale urbane Categorie:Faună Categorie:Interacțiunea om-animal