Șatili (în ) este un sat de munte din regiunea istorică Hevsureti a Georgiei. În prezent, el face parte din punct de vedere administrativ din a regiunii georgiene moderne Mțheta-Mtianeti și se află la granița cu republica autonomă Cecenia a Federației Ruse. Este situat pe versantul nordic al munților Caucazul Mare, la o altitudine de aproximativ 1400 de metri, și, conform recensământului din 2014, are o populație de 22 de locuitori.
Geografie Șatili este situat pe o stâncă înaltă de pe versantul nordic al lanțului muntos ,Majoritatea surselor autorizate, în principal sovietice, rusești și vest-europene, trasează de-a lungul Depresiunii Kuma-Manîci și clasifică astfel întregul Caucaz, inclusiv Georgia, drept Asia. Cu toate acestea, unele surse occidentale (în principal americane), considerând Caucazul Mare drept granița dintre Europa și Asia, clasifică teritoriile de la nord de această creastă drept Europa. Cu această versiune a graniței, un sat situat geografic la nord de Caucazul Mare poate aparține condiționat părții europene a Georgiei. în defileul adânc Arghuni, la confluența cursului superior al râului Argun cu pârâul montan cu ape repezi Șatilisțkali. Satul fortificat se află la aproximativ 140 km de capitala Tbilisi și la 4 km de granița georgiano-rusă, învecinându-se acolo cu al Republicii Cecene a Federației Ruse.
Clădirile satului, care datează din secolul al XII-lea, formează un complex fortificat unic de clădiri rezidențiale și 60 de turnuri defensive, conectate prin ziduri și alei. Turnurile au intrări înalte, accesibile prin scări, care, atunci când sunt trase în sus, reprezintă un obstacol suplimentar pentru invadatori. Unele dintre turnurile de piatră au balcoane din lemn. Casele cu acoperiș plat sunt dispuse în terase pe versanții abrupți ai dealurilor. Satul Șatili candidează pentru includerea în Patrimoniul Mondial UNESCO.
Etimologie Numele satului este tradus din limba cecenă ca „țara ghețarilor” – în cecenă „Ședala” () înseamnă „țara ghețarilor”, iar „ședaloi” () „locuitori ai ghețarilor”.
Istorie
Șatili a fost construit între secolele al VII-lea și al XIII-lea ca o fortăreață montană izolată cu terase, locuințe și turnuri pe valea râului Argun din Munții Caucazul Mare și a făcut parte ulterior din Regatul Kaheti. Conform (ESBE): „În 1843, unul dintre cei mai curajoși și capabili lideri militari ai lui Șamil, Ahverdi-Magoma, a atacat Șatili cu o mulțime imensă de ceceni, cerând ca hevsurii să se revolte împotriva rușilor și să i se supună lui Șamil: șatilienii nu numai că au luptat împotriva inamicului, dar l-au și ucis pe Ahverdi-Magoma și 100 de oameni din ceata sa, pierzând doar 2 oameni”.
Încă din cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea, locuitorii întreprinzători din orașul cecen au mânat herghelii de cai pentru a-i vinde în Georgia. Exista o rută comercială de la Kurçaloy la Șatili, organizată de doi prieteni, cecenul și hevsurul Șota.
Potrivit cercetărilor efectuate în 1858 în regiunea caucaziană de istoricul rus , comunitățile hevsure din Arhotiopi și Șatilioni vorbeau al limbii cecene. Exploratorul și naturalistul german a vizitat regiunea Hevsureti în 1876 și a relatat că șatilienii și ardoții vorbeau dialectul kist. În 1926, cercetătorul V. P. Pojidaev a scris că înainte de anii 1920, trei comunități hevsure (Șatili, Perekiteli și Ahotovi) erau bilingve și vorbeau fluent cecena și georgiana. Șatilienii vorbesc dialectul hevsur al limbii georgiene.Этнический состав населения Северного Кавказа в XVIII — начале XX века. — Moscova, 1974 [informații generale]
Populația din Șatili și din cea mai mare parte a regiunii istorice Hevsureti au fost strămutate la câmpie la începutul anilor 1950, sub presiunea autorităților sovietice. În anii 1960, peisajul exotic al satului pustiu a fost folosit ca decor pentru o serie de filme georgiene despre viața de odinioară a locuitorilor munteni.Bruce Grant & Lale Yalçın-Heckmann (ed., 2008), Caucasus Paradigms: Anthropologies, Histories, and the Making of a World Area, pp. 23–24. Volume 13 of Halle studies in the anthropology of Eurasia. Lit, Șatili este încă locuit de aproximativ o duzină de familii, care și-au construit case noi în apropiere, au renovat interiorul caselor vechi și acoperișurile acestora și folosesc turnurile ancestrale pe post de locuri de cazare pentru turiști.
În ciuda frumuseții peisajului natural și a valorii sale culturale, satul Șatili este vizitat rareori de turiști din cauza distanței mari de capitala georgiană Tbilisi, a condițiilor dificile de transport (transportul public ajunge doar până în satul , aflat la aproape 60 km distanță) și a izolării pentru aproximativ o jumătate de an în urma căderilor masive de zăpadă în (2677 m). Autostrada construită de Republica Cecenă trebuia să ajungă la Șatili, dar autoritățile georgiene nu au realizat încă nicio lucrare de construire a părții lor de drum.
Populație La începutul anului 2008 erau înregistrați 130 de alegători la secția de votare din Șatili.
Cu toate acestea, conform recensământului georgian din 2014, satul avea doar 42 de locuitori.
După 2014, mulți locuitori s-au întors în sat, dar s-au stabilit în apropierea centrului istoric și au fondat o nouă vatră.
Șatili în cultură și artă În poezia „Aluda Ketelauri” (1888) a poetului georgian Vaja Pșavela, evenimentele au loc în Șatili. Pictorul georgian a pictat tabloul „Satul hevsur Șatili” în 1890. Regizorul georgian Tenghiz Abuladze a filmat aici în 1967 filmul Ruga, inspirat de poemul „Aluda Ketelauri”, care include numeroase priveliști ale satului Șatili.
Galerie
Note
Bibliografie
Legături externe
Топографическая карта K-38-55. Шатили Описания Шатили с фотографиями
«Облака сверху и снизу», журнал «Вокруг Света», февраль 1970 г. Краткое описание села Шатили. Shorena Kurtsikidze & Vakhtang Chikovani, Ethnography and Folklore of the Georgia-Chechnya Border: Images, Customs, Myths & Folk Tales of the Peripheries, Munich: Lincom Europa, 2008.
Categorie:Localități din Georgia Categorie:Propuneri pentru Patrimoniul Mondial UNESCO