Basil Spiru (în , n. Josef Hutschnecker; ) a fost un activist comunist, jurnalist și istoric evreu originar din Bucovina, pe atunci parte a Imperiului Austro-Ungar. A trăit și a activat în Regatul României, Uniunea Sovietică și Republica Democrată Germană, fiind printre membrii fondatori ai Partidului Comunist din România și militant al Cominternului și al Ajutorului Roșu Internațional (MOPR). În ultima parte a vieții a fost profesor de istorie la Universitatea Karl Marx din Leipzig.

Origini și tinerețe Basil Spiru s-a născut la Lujeni, în nordul Bucovinei, într-o familie evreiască. Tatăl său era medic comunitar și angajat al Căilor Ferate. A urmat școala primară în localitatea natală (1904–1912), apoi Gimnaziul Imperial din Cernăuți și Gimnaziul „Maximilian” din Viena.

În 1916 s-a alăturat mișcării tineretului socialist austriac, iar în timpul Primului Război Mondial (1916–1918) a servit în infanteria austro-ungară, într-o unitate disciplinară pentru persoane suspectate de lipsă de loialitate față de monarhie. În 1918–1919 a fost internat într-un spital militar din nordul Ungariei. În martie 1918 s-a înscris în Partidul Social-Democrat din Ungaria, iar în perioada Republicii Sovietice Ungare a fost voluntar în Armata Roșie Ungară în războiul româno-ungar din 1919.

Activitatea în România După unirea Bucovinei cu România (1918) și căderea regimului lui Béla Kun, Spiru s-a întors în România. În 1919–1920 a urmat cursuri de științe politice și istorie la Universitatea din Cernăuți și a fost redactor-șef al unui ziar muncitoresc de limbă germană din Timișoara, fiind supravegheat de Siguranță pentru implicarea sa în greva generală din 1920. A aderat la Partidul Comunist din Bucovina.

În mai 1921, a participat, alături de Gheorghe Cristescu, Alexandru Dobrogeanu-Gherea, Marcel Pauker, Lucrețiu Pătrășcanu și alții, la Congresul de constituire al Partidului Comunist din România. A fost ales în conducerea partidului sub numele conspirativ „Basil Spiru”. După arestarea a circa 200 de participanți, a fost judecat în Procesul din Dealul Spirii, unde s-a apărat invocând libertatea de gândire. A fost deținut între 1921–1923, fiind eliberat prin amnistie.

Ulterior, a fost ales membru conducerii UTC, fiind numit reprezentant al acestuia în Comitetul Central al PCdR (1922–1923). În paralel a urmat cursuri la Facultatea de Drept a Universității din București. În 1923 s-a stabilit la Viena, unde a studiat științe politice până în 1926, când a fost expulzat de autoritățile austriece în România. Nu a reușit să-și susțină teza de licență intitulată „Problema parlamentarismului modern”. În același an a publicat volumul Casele morții din România Mare, bazat pe experiențele sale din închisori.

În 1925 s-a căsătorit cu Elisaveta Rozenzweig, care era spion al URSS.

Activitatea în Uniunea Sovietică În 1927 a emigrat în Uniunea Sovietică și a devenit membru al PCUS. A lucrat la editura germană Zentral Völker Verlag din Moscova și, între 1927–1929, a fost director de secție la Universitatea Comunistă pentru Minoritățile Naționale din Partea de Vest a Țării „Julian Marchlewski” din Moscova.

Din 1929 a condus Secția Europa Occidentală a Cominternului, iar între 1930–1932 a activat pentru NKVD în Europa Occidentală, inclusiv la Londra, sub identități false (Josef Lehodny, Hoffmann). A fost arestat în 1931 la Berlin pentru fals de acte și condamnat la o lună de închisoare, apoi a fugit în Elveția și s-a întors în URSS.

În 1932 a devenit redactor la Deutsche Zentral Zeitung (DZZ), dar a fost înlăturat și admonestat pentru „legături cu dușmani ai poporului”. Potrivit lui Iacob Adam Feuerstein, Spiru a participat la redactarea unor dosare false în timpul epurărilor staliniste, deși ulterior a afirmat că fusese el însuși victima denunțurilor.

Între 1934–1938 a fost șef al presei în cadrul Ajutorului Roșu Internațional și redactor al buletinului său. În 1940 a condus departamentul de presă și agenția de știri a aceleiași organizații. În același an a fost angajat la Radio Moscova, unde a coordonat emisiunile pentru străinătate. A condus secția de limbă română a Radio Moscova până în 1949.

În timpul celui de-al doilea război mondial, în 1943 s-a oferit voluntar pe front și a devenit director al secției române a Școlii antifasciste din Talizi, destinată reeducării prizonierilor de război români. Între 1946–1948, la invitația lui Walter Ulbricht, a condus Școala Antifascistă Centrală din Krasnogorsk, pentru prizonieri români și germani.

Din 1949 până în 1953 a fost lector de istorie contemporană la Universitatea din Moscova, specializat în istoria României.

Activitatea în Germania de Est În 1954 s-a stabilit în Republica Democrată Germană, unde a devenit membru în Partidul Unității Socialiste din Germania și a fost recunoscut ca „persecutat de naziști”. A fost numit profesor la Universitatea Karl Marx din Leipzig, unde a predat istoria presei sovietice și a democrațiilor populare.

În 1956 a obținut titlul de doctor în științe economice cu lucrarea România sub călcâiul de fier al monopolurilor – 1918–1938. A fost redactor-șef al revistei Sowjetische Literatur și, între 1958–1964, director al Institutului de Istorie a Democrațiilor Populare și a URSS.

Până în 1961 a predat istoria democrațiilor populare la Facultatea de Filozofie, iar între 1962–1964 a fost profesor titular și șef de catedră. Din 1959 a coordonat publicația anuală Anuarul de istorie a relațiilor slavo-germane și a Europei Centrale și de Est.

Moarte Basil Spiru a murit în 1969, la Leipzig, Republica Democrată Germană.

Lucrări publicate Aus den Totenhäusern Großrumäniens („Casele morții din România Mare”), Halle, 1926 Freiheit, die sie meinen... Rumänen unter der eisernen Ferse der City und der Wallstreet (1918–1938), Berlin (Est), 1957 September 1939, Berlin (Est), 1959 Bulgariens Volk im Widerstand 1941–1944. Eine Dokumentation über den bewaffneten Kampf gegen den Faschismus, Berlin (Est), 1962 Giftmischer. Beiträge zur Entwicklungsgeschichte der zeitgenössischen bürgerlichen Journalistik, Berlin (Est), 1960

Note

Categorie:Nașteri în 1898 Categorie:Nașteri pe 27 noiembrie Categorie:Decese în 1969 Categorie:Decese pe 15 septembrie Categorie:Decese în Leipzig Categorie:Comuniști austrieci Categorie:Comuniști evrei germani Categorie:Comuniști evrei români Categorie:Comuniști maghiari Categorie:Evrei bucovineni Categorie:Evrei sovietici Categorie:Istorici germani Categorie:Istorici români Categorie:Istorici sovietici Categorie:Jurnaliști germani Categorie:Jurnaliști români Categorie:Jurnaliști sovietici Categorie:Membri ai Comitetului Central al Partidului Comunist Român Categorie:Militari austro-ungari Categorie:Militari maghiari Categorie:Ofițeri NKVD Categorie:Ofițeri sovietici Categorie:Profesori universitari germani Categorie:Profesori universitari sovietici Categorie:Români emigranți în Uniunea Sovietică Categorie:Sovietici ai celui de-al Doilea Război Mondial Categorie:Spioni sovietici