Charles Moureu () un chimist, membru al Academiei Române din anul 1925.
Bibliografie A urmat cursurile Școlii de Farmacie de la Sorbona, iar în 1893 a obținut titlul de doctor în științe. În același an a devenit profesor agregat la Școala de Farmacie , unde a activat pânǎ în 1899, ulterior fiind numit profesor de farmacie chimicǎ. Din 1917 a predat chimia organicǎ la Collège de France.
Activitate științificǎ Charles Moureu s-a remarcat în special prin cercetările sale în domeniul chimiei organice, descoperind numeroși compuși organici noi. Începând cu anul 1903, și-a orientat studiile și spre domeniul apelor minerale.
Printre lucrările sale importante se numǎrǎ:
- Notions fondamentales de chimie organique (1902)
- Chimie et physique des eaux minérales (1910)
- Chimie et la guerre (1920)
În volumul Chimie et la guerre, autorul a reunit conferințe și discursuri în care a condamnat utilizarea gazelor asfixiante în timpul războiului.
Relația cu România Charles Moureu a fost un apropiat susținǎtor al mediului științific românesc. sprijinit dezvoltarea cercetării în România și a contribuit la organizarea și desfǎșurarea celei de-a VI-a Conferințe Internațioanle de Chimie, desfǎșuratǎ la București.
Distincții și apartenențe A fost membru al Academiei de Științe din Franța și al Academiei de Medicinǎ din Paris. De asemenea, a fost președinte fondator al Uniunii Internaționale de Chimie Purǎ și Aplicatǎ.
A primit numeroase distincții, printre care:
- Medalia de aur a Școlii Superioare de Farmacie din Paris
- Premiile "Laillet", "Capuron" și "Jecker"
- Gradul de Mare Ofițer al Legiunii de Onoare
Note
Vezi și Lista membrilor Academiei Române
Legături externe
Categorie:Membri ai Academiei Române Categorie:Articole despre academicieni create automat