miniatura|250x250px|Litera Ա (majusculă și minusculă) scrisă cu fontul „Times New Roman”. miniatura|Audio – „Ա” în armeană orientală Ա, ա (în – aib, în armeană occidentală – aip) este prima literă a alfabetului armean. Litera „aib”, în linii generale, a determinat stilul grafic majorității literelor din alfabet. A fost creată de Sf. Mesrop Maștoț în jurul anilor 405-406 d.Hr. Prototipul grafic este considerată litera grecă α (alfa), transformată în „Ա” prin tăierea arcului superior. Cuvântul „aibuben” (literal: „aib” și „ben”) – alfabet – a fost format prin combinarea denumirea literelor „Ա” (aib) și „Բ” (ben).
Istoria În cea mai veche cunoscută versiune a alfabetului – „Erkataghir” („scrierea de fier”) – „aib” era format din două linii verticale conectate în partea de jos cu o coadă. Inițial, majusculul și minuculul literei difereau una de cealaltă doar prin dimensiune. Ulterior, din Ա, s-a format un alt tip grafic, cu trei linii verticale (similar cu litera chirilică „șa” – ш) – ա. Primul tip grafic a devenit majuscula literei, iar al doilea – minusculul. Multe varietăți grafice a literei „aib” se pot găsi în manuscrisele medievale: una dintre cele mai neobișnuite forme a literei este așa-numită „aib unilinear”, unde forma grafică a literei este o singură linie verticală – I. Denumirea literei – „aib” este consonant atât cu grecescul „alfa”, atât și cu semiticul „alef”. Litera „aib” este cea mai răspândită literă în scrierea limbii armesești.
Utilizare Atât în armeană orientală, cât și în armeană occidentală, reprezintă sunetul [ɑ]. Valoarea numerică în sistemul numeric armenesc – 1.
A fost folosită în alfabetul kurd bazat pe scrierea armeană (1921-1928) pentru a reprezenta sunetul [aː].
În toate sistemele de romanizare se transliterează ca a (ISO 9985, BGN/PCGN, ALA-LC). Atât în Braille pentru armeană orientală, cât și în Braille pentru armeană occidentală, literei corespunde simbolul ⠁ (U+2801)UNESCO. World Braille Usage , Third Edition, Washington, D.C. p. 3..
Răspândire miniatura|Hacikar sub forma literei Ա Litera „aib”, în majoritatea cazurilor se află la începutul sau mijlocul cuvintelor armenești și foarte rar la sfârșitul cuvintelor. Aceasta se explică prin faptul că cele două varietăți a sunetului vocalic [a] – scurt și lung, care existau în proto-limbă indo-europeană, s-au păstrat la începutul și la mijlocul cuvintelor armenești, dar aceste sunete au fost pierdute la sfârșitul cuvintelor.
Valori Valoarea numerică a literei — 1, simbolizează Dumnezeul. Acest simbolizm este influențat și de faptul că cuvintele „Astvaț” (Dumnezeu) și „Ararici” (Creator) încep cu „Ա”. Astfel, simbolismul literei „aib” corespunde simbolismului literei grecești „alfa” din Apocalipsa lui Ioan, unde Dumnezeul zice: „Eu sunt Alfa și Omega, începutul și sfârșitul”. Litera „Ա”, fiind un simbol al începutului, a fost asociată cu prima zi a creării lumii, ziua în care Dumnezeu a creat lumina și a separat-o de întuneric. Iată ce spune istoricul armean din secolul al V-lea Ehișe, despre litera „aib”: „Și dintre toate litere [aib] este prima, este tatăl, este prima vocală și începutul tuturor numerelor.” Și mai departe: „Umblă fără picior, zboară fără aripă, lucrează fără braț și vorbește fără limbă. Cu ea [aib] îl chemăm pe Dumnezeu, cu ea suntem mângâiați, sperând la Împărăție (în armeană „Arkayutun”), cu ea tremurăm la Judecata de Apoi.”
Codificare Atât forma majusculă, cât și cea minusculă a literei „aib” sunt incluse în standardul Unicode începând cu versiunea 1.0.0 în blocul alfabetului armean sub codurile hexazecimale U+0531 și U+0561.
Galerie
Note
Vezi și Limba armeană Alfabetul armean Mesrop Maștoț
Lectură suplimentară Aram Haceaturian, revista Erevan, octombrie 2008.
Categorie:Alfabetul armean