Trisulfura de antimoniu (Sb2S3), numită și trisulfură de stibiu, se găsește în natură sub formă de stibină, ale cărei cristale prismatice au forma unor ace ascuțite cenușii, lucioase, ajungând până la 15-20 cm lungime. Este utilizat în producția de chibrituri, muniție militară, explozibili și artificii. De asemenea, este utilizat ca material de fricțiune în garniturile de frână. Este un material de amorsă esențial pentru aplicații militare și gloanțe trasoare. De asemenea, este utilizat în producția de sticlă de culoarea rubinului și în materiale plastice ca agent ignifug.
În 1817, chimistul John Mercer, specializat în coloranți și țesături, a descoperit compusul nestoichiometric, portocaliu de antimoniu (formulă aproximativă primul pigment portocaliu bun disponibil pentru imprimarea țesăturilor de bumbac.
În procesul de aprindere a unui chibrit, trisulfura de stibiu este folosită ca un combustibil. Compusul suferă procesul de ardere, întreținând flacăra.
2 Sb2S3(s) + 9 O2(g) = 2 Sb2O3(s) + 6 SO2(g)
Trisulfura de antimoniu a fost utilizată și ca fotoconductor sensibil la imagine în tuburile camerelor vidicon .
Note