Anna Sorokin (în ; ) este o escroacă cunoscută public drept Anna Delvey, care a devenit cunoscută pentru comiterea de fraude, construindu-și în aces scop o identitate falsă a unei presupuse moștenitoare înstărită. Prin această imagine, a reușit să intre în cercurile mondene și artistice de elită din New York în perioada 2013–2017.
Biografie Originară din zona Moscovei, Delvey s-a mutat din Rusia în Germania împreună cu familia, în 2007, când avea 16 ani. Patru ani mai târziu, la vârsta de 20 de ani, a plecat din Germania, stabilindu-se pentru o perioadă la Londra și Paris. Din 2013, a locuit la New York, unde a lucrat ca stagiar la revista franceză de modă Purple. În acest context, a elaborat ideea unui club exclusivist și a unei fundații de artă, ambele bazate pe închirierea unei clădiri de mari dimensiuni pentru spații comerciale temporare și expoziții semnate de artiști cu care intrase în contact anterior. Pentru a-și susține povestea despre un presupus fond fiduciar de ordinul milioanelor de euro, a falsificat documente financiare și dovezi ale unor transferuri bancare. Folosind aceste materiale, alături de cecuri false, a obținut sume de bani și credite substanțiale de la bănci, persoane apropiate și intermediari imobiliari, fără a oferi garanții, finanțând astfel un mod de viață opulent, marcat de cazări repetate în hoteluri de lux.
În perioada 2013–2017, Delvey a comis fraude care au vizat instituții financiare, bănci, hoteluri și persoane private. Arestarea din 2017 a fost realizată de NYPD printr-o operațiune sub acoperire, cu implicarea lui Rachel DeLoache Williams, care a susținut că Delvey i-a provocat un prejudiciu de 62.000 de dolari. În 2019, justiția din statul New York a condamnat-o pentru tentativă de furt calificat, furt calificat de gradul al doilea și furt de servicii, stabilind o pedeapsă de 4–12 ani. După doi ani de detenție, a fost eliberată condiționat, dar la scurt timp a intrat în custodia ICE pentru procedura de deportare în Germania. În octombrie 2022, după 19 luni de detenție, a fost eliberată pe o cauțiune de 10.000 de dolari și plasată în arest la domiciliu.
Cazul Delvey a atras atenția publică după ce în 2018, Rachel DeLoache Williams a relatat într-un articol de mari dimensiuni publicat în Vanity Fair experiența sa personală legată de aceasta. Relatarea ei a fost extinsă ulterior în cartea My Friend Anna (2019). Tot în 2019, jurnalista Jessica Pressler a publicat în revista New York un material despre parcursul lui Delvey ca figură mondenă, iar Netflix a achiziționat drepturile asupra poveștii pentru suma de 320.000 de dolari, realizând miniseria Inventing Anna, lansată în 2022. De-a lungul timpului, viața sa a constituit subiectul mai multor producții televizate, interviuri, podcasturi și spectacole de teatru.
Viața timpurie miniatura|287x287px|Locul său de naștere, Domodedovo, un oraș-satelit situat la sud de Moscova. Născută la 23 ianuarie 1991, în Domodedovo, o localitate muncitorească din zona metropolitană a Moscovei, Delvey a venit pe lume în Republica Sovietică Federativă Socialistă Rusă, pe atunci parte a Uniunii Sovietice. Vadim, tatăl ei, era șofer de camion, iar mama administra un mic magazin alimentar. În 2007, la vârsta de 16 ani, familia s-a stabilit în Renania de Nord–Westfalia, Germania. Tatăl ei a ocupat ulterior o poziție de conducere într-o companie de transport, până la falimentul acesteia, în 2013, după care a fondat o firmă specializată în sisteme HVAC orientate spre consum energetic eficient, iar mama a rămas casnică. Delvey a fost elevă a liceului catolic Bischöfliche Liebfrauenschule din Eschweiler, unde, potrivit colegilor, era rezervată și întâmpina dificultăți în utilizarea limbii germane. În perioada adolescenței a manifestat un interes constant pentru Vogue, blogurile de modă și platforme vizuale precum LiveJournal și Flickr.
După absolvirea școlii, în iunie 2011, Delvey s-a mutat la Londra pentru a urma cursurile Central Saint Martins, însă a abandonat rapid studiile și s-a întors în Germania. În 2012, a efectuat un stagiu de scurtă durată la o firmă de relații publice din Berlin, după care s-a stabilit la Paris. Acolo, a lucrat ca intern la revista de modă Purple, fiind plătită cu aproximativ 400 de euro lunar. Deși contactul cu părinții era rar, aceștia îi acopereau cheltuielile de chirie. În aceeași perioadă, a început să folosească numele „Delvey”, pe care îl prezenta ca derivat din numele de fată al mamei, afirmație respinsă de părinții săi.
Frauda miniatura|277x277px|Church Missions House În a doua jumătate a anului 2013, Delvey s-a deplasat la New York pentru New York Fashion Week și constatând că se integrează mai ușor decât în Paris, a ales să rămână în oraș, activând pentru o perioadă scurtă la sediul din New York al revistei Purple. După încetarea colaborării cu publicația, a lansat ideea „Anna Delvey Foundation”, concepută ca un club exclusivist și o fundație dedicată artei, pentru care a căutat finanțare în rândul elitelor sociale ale orașului, fără rezultat. Planul includea închirierea clădirii Church Missions House în întregime, șase niveluri, aproximativ 4.200 m², proprietate a RFR Holdings, controlată de Aby Rosen, urmând a fi utilizată ca spațiu pentru evenimente și creație artistică. Delvey își imagina acolo un centru de arte vizuale, cu spații comerciale temporare coordonate de artistul Daniel Arsham și expoziții ale unor artiști precum Urs Fischer, Damien Hirst, Jeff Koons și Tracey Emin. În etapa de proiectare, a primit consultanță din partea fiului arhitectului Santiago Calatrava. Totodată, a purtat discuții cu Roo Rogers privind vânzarea de băuturi în cadrul viitorului spațiu.
Potrivit DJ-ului Elle Dee, Delvey a avut un comportament bizar la o petrecere din mai 2014, organizată la Montauk, în statul New York. Acolo, Delvey s-a dat drept o moștenitoare înstărită, lăudându-se cu hainele de firmă pe care le purta, dar le-a cerut participanților un loc unde să înnopteze. După refuzul acestora, a ajuns să doarmă într-un automobil. Dee a fost prezentă și la o altă petrecere pusă la cale de Delvey la hotelul The Standard, High Line, remarcând despre invitați: „Cu greu îi cunoștea, probabil era doar a doua întâlnire dintre ei, la fel ca în cazul nostru. Toți stăteau în jur, în liniște, fixați pe telefoanele lor.” Dee a caracterizat-o pe Delvey drept „îndreptățită și lipsită de amabilitate”, mai ales în relația cu angajații din servicii. Aceasta îi ironiza pe cei cu puțini urmăritori pe Instagram și susținea că intenționa să închirieze un apartament pe acoperiș, cu șase dormitoare, pentru 12.000 de dolari lunar. În plus, Dee a afirmat că Delvey apela adesea la ea și la alte cunoștințe pentru a-și acoperi cheltuielile, pretinzând fie că își uitase portofelul, fie că se confrunta cu o situație de urgență și cardurile îi erau nefuncționale, afișând lacrimi care se opreau imediat atunci când își dădea seama că metoda nu funcționa.
În cursul anului 2015, Delvey a intrat în contact cu Michael Xufu Huang, colecționar de artă și student la Universitatea din Pennsylvania, la o cină. Aflând că acesta intenționa să meargă la Bienala de la Veneția, Delvey a cerut să îl însoțească. Huang a acceptat și a suportat costurile biletului de avion și ale cazării, estimând cheltuielile la 2.000–3.000 de dolari, cu promisiunea unei rambursări ulterioare. După revenirea la New York, Delvey nu și-a onorat obligația financiară, pretinzând că a uitat de înțelegere. La început, Huang a pus situația pe seama distragerii ei.
În același an, Delvey a fost prezentă la Art Basel, în Miami Beach. Pentru aniversarea sa din ianuarie 2016, a apelat la o firmă de PR care să îi organizeze o petrecere la restaurantul Sadelle’s. După ce plata cu cardul a eșuat, iar pe rețelele sociale au apărut imagini cu Huang de la eveniment, angajații localului i-au solicitat acestuia informații de contact pentru Delvey. Acest episod l-a determinat pe Huang să devină precaut și să remarce că Delvey evita plățile electronice și locuia într-un hotel, nu într-o locuință proprie. Ulterior, suma datorată i-a fost returnată printr-un cont Venmo cu un nume necunoscut, iar Huang a întrerupt orice legătură cu Delvey, blocând-o pe rețelele sociale.
În luna februarie 2016, Delvey, care era cazată într-un hotel din complexul The Standard, High Line, a întâlnit-o într-un club pe Rachel DeLoache Williams, editor foto la revista Vanity Fair la acel moment. Relația dintre cele două s-a transformat rapid într-o prietenie strânsă, iar Williams a avut ulterior un rol esențial în demersurile care au dus la arestarea lui Delvey.
Delvey a realizat cu Microsoft Word extrase bancare și alte documente financiare falsificate, menite să arate că ar deține 60 de milioane de euro în conturi din Elveția, indisponibile deoarece erau plasate într-un trust și ea se afla în Statele Unite. Prin intermediul unui cunoscut, a ajuns la avocatul Andrew Lance de la Gibson Dunn, care a pus-o în contact cu mai multe instituții financiare majore, printre care City National Bank și Fortress Investment Group. În noiembrie 2016, Delvey a depus o cerere de împrumut de 22 de milioane de dolari la City National, susținută de documente false. Cererea a fost respinsă după ce nu a putut demonstra proveniența activelor elvețiene, motiv pentru care a apelat ulterior la Fortress. Aceasta a acceptat să ia în considerare solicitarea doar dacă Delvey achita 100.000 de dolari pentru costuri juridice. În decembrie 2016, în contextul dificultăților sale financiare, clădirea Church Missions House a fost închiriată către Fotografiska New York.
La 12 ianuarie 2017, Delvey a obținut de la City National un descoperit de cont temporar de 100.000 de dolari, garantând o rambursare rapidă. Pentru corespondență, a folosit adrese AOL false atribuite lui „Peter Hennecke”, un pretins manager de afaceri; în urma suspiciunilor, a afirmat că acesta ar fi decedat și a creat o identitate alternativă, „Bettina Wagner”. În instanță s-a demonstrat ulterior că efectuase căutări online precum „create fake untraceable email”. Suma a fost virată către Fortress în cadrul cererii de împrumut, însă un director al instituției a remarcat neconcordanțe în documentație, inclusiv discrepanța dintre originea germană declarată și pașaportul care indica nașterea în Rusia. După inițierea verificării activelor printr-o întâlnire cu bancherii din Elveția, Delvey a retras solicitarea. În februarie 2017, cei 55.000 de dolari neutilizați din descoperit au fost returnați. Ulterior, Delvey a cheltuit extravagant pe articole de lux, electronice, un antrenor personal, precum și pe servicii cosmetice costisitoare.
La 18 februarie 2017, Delvey s-a instalat la hotelul 11 Howard din Soho, Manhattan, într-o cameră tarifată la 400 de dolari pe noapte. Ea recompensa frecvent cu bacșișuri de 100 de dolari recepționerul și alți angajați pentru servicii minore, precum recomandări de restaurante sau livrarea pachetelor, deși o mare parte din personal o percepea drept deranjantă și o acuza de remarci nepoliticoase. Pe măsură ce s-a acomodat cu hotelul, Delvey se plimba adesea în ținută lejeră sau halat și lua masa constant la Le Coucou, restaurantul hotelului, unde a legat o relație de prietenie cu chef-ul Daniel Rose, notele fiind adăugate la contul camerei. În plus, ea i-a oferit recepționerului masaje, manichiuri și sesiuni cu antrenoarea personală Kacy Duke.