Ștefan Foriș (n. 9 mai, 1892, Tărlungeni, Brașov – d. 1946, București; pseudonim: Marius) a fost un activist și jurnalist comunist român și maghiar de origine ceangăiască de Țara BârseiHilda Hencz; Bucureștiul maghiar, scurtă istorie a maghiarilor din București de la începuturi până în prezent, Editura Biblioteca Bucureștilor, București, 2011, pag. 185 ISBN 978-973-8369-97-9Raportul CNSAS Membrii Comitetului Central al PCR, pag. 6 Aici este menționat a fi doar de origine maghiară. din România și Ungaria. În perioada 1940-1944 a fost secretarul general al PCdR.
Biografie Părinții săi au fost István Fóris și Anna Kocsis. Familia era înstărită și poseda o fabrică de cărămizi și țigle. Școala elementară a absolvit-o în Tărlungeni, după care a urmat liceul comercial din Brașov. Foriș a fost combatant voluntar în Primul Război Mondial. După război a aderat la Partidul Comuniștilor din Ungaria și a activat în cadrul regimului Republicii Sovietice Ungare.
În 1919 s-a reîntors la Brașov. În 1921 a aderat la nou înființatul Partid Comunist Român (care în 1924 a fost interzis). A fost redactor la două gazete de stânga. În 1928 tribunalul militar din Cluj l-a condamnat la zece ani închisoare, însă Foriș s-a refugiat în URSS. Un timp a locuit la Moscova, apoi la Viena și Berlin. S-a întors în România în 1930 și o parte din pedeapsă a ispășit-o în detenție între anii 1931-1935.
Foriș a fost unul dintre liderii de facto ai comuniștilor rămași în România, conducând mișcarea în ilegalitate alături de viitoarea sa soție, Victoria Sârbu, și de evreul Remus Kofler.Cioroianu, p. 48 A fost înlăturat de la conducerea PCR la 4 aprilie 1944 (în timpul pregătirilor clandestine în vederea unei revolte antihitleriste și antiantonesciene). A fost arestat la 9 iunie 1945. A fost acuzat de trădare (colaboraționism cu Siguranța în anii războiului) de trei membri ai secretariatului PCdR - Teohari Georgescu, Iosif Chișinevschi și Gavrilă Birtaș (secretar de partid al regiunii Oradea). Foriș a fost ucis în 1946 cu lovituri de rangă aplicate de Gheorghe Pintilie (Pantiușa Bodnarenko), în complicitate cu șoferul său D. Neciu.Raport final - Comisia prezidențială pentru analiza dictaturii comuniste din România, p. 45-46 Pintilie-Bodnarenko și agenți ai Siguranței din Oradea au fost implicați și în asasinarea mamei (în vârstă de 70 de ani) lui Foriș, pe care au înecat-o în Criș. miniatura|stanga|Deshumarea din Aleea Alexandru nr. 23, București, (astăzi sediul ambasadei Poloniei), unul din cele trei cranii aparține lui Ștefan Foriș (1968) Foriș a fost reabilitat de Ceaușescu în 1968. Ancheta din același an a stabilit oficial că mama lui Foriș ar fi murit de moarte naturală, dar că gazdele sale, soții Fogel, i-ar fi aruncat cadavrul în Criș. S-a mai stabilit de asemenea că decizia asasinării lui Foriș fusese luată de Gheorghiu-Dej, Teohari Georgescu, Ana Pauker și alți demnitari ai PCR.
Ștefan Foriș a trăit un timp cu evreica basarabeancă Tatiana, fostă logodnică, care s-a căsătorit ulterior cu generalul rus Iakov Bulan. Tatiana Bulan a reușit să dețină funcția de Viceministru al Învățământului și a fost decorată cu titlul de Erou al Muncii Socialiste. Ea s-a pensionat ca director al Academiei de partid Ștefan Gheorghiu. Ștefan Foriș s-a căsătorit cu Victoria Sârbu. După moartea soțului ei, Victoria Sârbu-Foriș a fost condamnată cu închisoarea și fiica lor, din cauza experiențelor prin care a trecut, a fost traumatizată psihic pe viață. A primit o pensie specială până în anul 1987 când a decedatVlad Robert Lutic - În căutarea familiei pierdute, ed. ePublishers, București, 2020. Victoria Foriș a fost reabilitată ulterior, ea devenind o activistă de rang inferior.
Note
Bibliografie Cioroianu, A; Pe umerii lui Marx: o introducere în istoria comunismului românesc, București, Editura Curtea Veche, 2007; Tismăneanu, V; Raport final - Comisia prezidențială pentru analiza dictaturii comuniste din România ; Dan Cătănuș, Ioan Chiper (editori), Cazul Ștefan Foriș. Lupta pentru putere în PCR de la Gheorghiu-Dej la Ceaușescu, Editura Vremea, București, 1999.
Legături externe Biografie Ștefan Foriș Romania sub regimul comunist, paginiromanesti.com Serie de articole despre Ștefan Foriș la Jurnalul Național Serie de articole despre Ștefan Foriș la Jurnalul Național
Categorie:Nașteri în 1892 Categorie:Decese în 1946 Categorie:Politicieni români Categorie:Comuniști maghiari români Categorie:Români asasinați Categorie:Membri ai Comitetului Central al Partidului Comunist Român Categorie:Membri ai Partidului Comunist Român Categorie:Oameni din județul Brașov Categorie:Deținuți politici din România Categorie:Persoane reabilitate Categorie:Condamnați Categorie:Greviști ai foamei