Manasseh Damukana Sogavare () este un politician din Insulele Solomon care a ocupat funcția de prim-ministru al Insulelor Solomon pentru o perioadă totală de nouă ani, între 2000–2001, 2006–2007, 2014–2017 și 2019–2024. Sogavare a activat în Parlamentul Național începând cu anul 1997. De asemenea, a deținut funcția de ministru al finanțelor în perioadele 1997–1998, 2017–2019 și 2024–2025.
Sogavare a fost acuzat pe scară largă de promovarea regresului democratic în Insulele Solomon. Sub conducerea sa, Insulele Solomon au fost criticate de mulți ca fiind din ce în ce mai autocratice sau chiar autoritare. În ciuda faptului că obține un salariu formal modest, acesta a acumulat un portofoliu imobiliar vast, ridicând întrebări cu privire la sursele sale de venit.
Biografie Sogavare s-a născut în , Northern Province, în Territory of Papua, pe atunci parte a Territory of Papua and New Guinea administrat de Australia, la 17 ianuarie 1955, din părinți misionari originari din , Insulele Solomon. El are patru frați mai mari: Moses, Samson, John și Jacob. Mai târziu, Manasseh și fratele său mai mare, Jacob, s-au mutat în Insulele Solomon.
A absolvit cu o diplomă de licență în contabilitate și economie la University of the South Pacific (USP) și deține o diplomă de master în studii de management de la University of Waikato din Noua Zeelandă.
== Cariera politică Sogavare a fost secretar permanent al Ministerului Finanțelor din februarie 1994 până în octombrie 1996. Înainte de a fi ales în Parlament, a ocupat funcțiile de comisar pentru venituri interne, director al Băncii Centrale a Insulelor Solomon și președinte al Fondului Național de Protecție din Insulele Solomon. A fost ales pentru prima dată în Parlamentul Național din partea circumscripției East Choiseul în cadrul alegerilor din 6 august 1997.
Sub mandatul prim-ministrului Bartholomew Ulufa'alu, Sogavare a devenit ministru al finanțelor și trezoreriei în 1997, dar a fost demis din această funcție de către Ulufa'alu la mijlocul lunii iulie 1998. Sogavare a declarat că a fost șocat de demitere, deoarece nu vedea niciun motiv pentru aceasta și nici nu i s-a oferit vreo explicație, cerând lămuriri. Câteva zile mai târziu, Ulufa'alu a precizat că decizia a fost motivată de necesitatea guvernului de a-și menține numărul de susținători pentru a rămâne la putere. La începutul lunii august 1998, Sogavare și-a retras sprijinul pentru Ulufa'alu și guvernul său, acuzându-l pe acesta de o conducere autoritară și ipocrită, și de faptul că punea accent pe stabilitate doar pentru a se proteja pe sine.
Sogavare a fost ales lider adjunct al opoziției la sfârșitul lunii septembrie 1998, avându-l pe Solomon Mamaloni ca lider. După moartea lui Mamaloni în ianuarie 2000, Sogavare a fost ales lider al opoziției la sfârșitul aceleiași luni. El a primit voturile tuturor celor zece membri ai opoziției prezenți.
Prim-ministru (2000–2001) Sogavare a fost ales prim-ministru de către parlament la 30 iunie 2000, cu 23 de voturi pentru și 21 împotrivă, după ce Ulufa'alu a fost capturat de rebeli și forțat să demisioneze. El a deținut funcția de prim-ministru până la 17 decembrie 2001.
2001–2006 Partidul său a câștigat doar trei locuri la alegerile generale din 2001, însă Sogavare a fost reales în mandatul său de parlamentar.
În cadrul Parlamentului, Sogavare a fost membru al Comitetului pentru Proiecte de Lege și Legislație în anul 2002 și, din nou, din 2005 până în aprilie 2006.
În urma alegerilor generale din 2006, Sogavare a condus Solomon Islands Social Credit Party într-o coaliție pentru a-l înlătura pe succesorul ales al prim-ministrului Allan Kemakeza, Snyder Rini, însă au existat numeroase dezacorduri cu privire la cine ar trebui să fie candidatul acesteia pentru funcția de prim-ministru. La 18 aprilie 2006, a primit 11 voturi din 50 pentru a deveni prim-ministru, clasându-se pe locul al treilea. Ulterior, și-a oferit sprijinul lui Rini, permițându-i acestuia să devină prim-ministru, în timp ce Sogavare a devenit parte a coaliției și a fost numit ministru al comerțului, industriei și ocupării forței de muncă.
Prim-ministru (al doilea mandat, 2006–2007) În urma demisiei lui Rini la 26 aprilie 2006, Sogavare a decis să încerce din nou să devină prim-ministru. De data aceasta, opozanții lui Kemakeza și Rini s-au unit în sprijinul său, iar la votul parlamentar din 4 mai 2006, a primit 28 de voturi, învingându-l pe candidatul guvernului, Fred Fono, care a primit 22 de voturi. Sogavare a depus imediat jurământul. Principalele sale sarcini au inclus organizarea redresării după revoltele care au avut loc în perioada în care Rini a fost prim-ministru.
La 11 octombrie 2006, Sogavare a supraviețuit unui vot de moțiune de cenzură în parlament; moțiunea, introdusă de Fono, a fost susținută de 17 parlamentari, în timp ce 28 au votat împotrivă. Votul de moțiune de cenzură a fost provocat de deteriorarea relațiilor cu Australia. Sogavare îl expulzase pe înaltul comisar australian Patrick Cole în septembrie și îl apărase pe procurorul general suspendat al Insulelor Solomon, Julian Moti, a cărui extrădare era solicitată de Australia pentru a fi judecat acolo sub acuzația de infracțiuni sexuale împotriva copiilor. În prezent, Moti se confruntă cu acuzații în Insulele Solomon pentru intrare ilegală în țară. La 13 octombrie, Sogavare a amenințat cu excluderea Australiei dintr-o misiune de asistență în Insulele Solomon, iar o săptămână mai târziu, forțele de menținere a păcii australiene din cadrul Regional Assistance Mission to Solomon Islands au efectuat o razie în biroul lui Sogavare (în timp ce acesta nu era prezent), căutând dovezi legate de cazul Moti.
La 13 decembrie 2007, Sogavare a fost învins printr-un vot parlamentar de moțiune de cenzură; moțiunea împotriva sa a primit 25 de voturi pentru și 22 împotrivă. El a rămas în funcție cu titlu interimar până la alegerea unui nou prim-ministru la 20 decembrie, când a fost ales candidatul opoziției, , învingându-l pe Patteson Oti, care fusese ministru al afacerilor externe sub conducerea lui Sogavare. La aceeași dată, Sogavare a devenit lider al opoziției.
Lider al opoziției (2007–2014) În 2010, Sogavare și alți opt parlamentari au înființat Ownership, Unity and Responsibility Party, care a câștigat trei locuri la alegerile generale din 2010.
Prim-ministru (al treilea mandat, 2014–2017)
În urma alegerilor generale din 19 noiembrie 2014, Sogavare a devenit prim-ministru pentru a treia oară. La 22 septembrie 2017, Sogavare a vorbit în cadrul Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite. El a condamnat Coreea de Nord pentru testarea rachetelor balistice. De asemenea, a condamnat Indonezia pentru violențele din Noua Guinee Occidentală. La 7 noiembrie 2017, șaptesprezece membri ai coaliției sale, Democratic Coalition for Change, au votat împotriva lui într-o altă moțiune de cenzură. Parlamentarul care a depus moțiunea, , a susținut că Sogavare a pierdut contactul cu realitatea și a devenit fixat pe teorii ale conspirației, în timp ce Sogavare a atribuit defecțiunile unui proiect de lege anticorupție, afirmând că unii parlamentari se temeau că acesta va duce la încarcerarea lor. Sogavare a rămas prim-ministru interimar până când a fost ales la 15 noiembrie 2017. Ulterior, Sogavare a devenit ministru al finanțelor și viceprim-ministru.
Prim-ministru (al patrulea mandat, 2019–2024) La scurt timp după alegerile generale din 2019, Sogavare a relansat Ownership, Unity and Responsibility Party (OUR). La 24 aprilie 2019, a fost ales din nou prim-ministru cu mai mult de jumătate din voturi. Alegerea sa a fost marcată de controverse, deoarece o instanță emisese o ordonanță de amânare a votului. Guvernatorul general, , a ales să continue procesul electoral deoarece, conform constituției Insulelor Solomon, guvernatorul general beneficiază de imunitate în fața instanțelor atunci când conduce alegerea prim-ministrului. După ce Sogavare a fost reales, au avut loc revolte în Honiara, forțând magazinele și birourile să se închidă. În plus, protestatarii au provocat daune hotelului Pacific Casino, care fusese folosit de Sogavare drept sediu de campanie.
La 16 septembrie 2019, guvernul lui Sogavare a recunoscut Republica Populară Chineză, schimbând recunoașterea de la Republica Chineză (Taiwan) după 36 de ani. Într-o declarație, Sogavare a anunțat că decizia reprezintă un avans al intereselor naționale ale Insulelor Solomon, fiind rezultatul unui grup de lucru bipartid pentru investigarea și confirmarea faptelor legate de principiul „o singură Chină” și al rapoartelor Ministerului Afacerilor Externe și Comerțului Exterior. Răspunzând întrebărilor despre unitatea grupului parlamentar cu privire la această decizie, Sogavare a prezentat-o ca fiind „un acord colectiv agreat de toți parlamentarii coaliției Democratic Coalition Government for Advancement (DCGA) aleși în al 11-lea parlament, desfășurat într-o manieră foarte deschisă și transparentă în ceea ce privește grupul guvernamental”. Decizia a provocat dezbateri politice și publice semnificative în Insulele Solomon. În urma deciziei, ministrul planificării, , și ministrul justiției, Tautai Kaitu'u, au fost demiși. Hou a susținut că Sogavare a mințit cu privire la procesul de recunoaștere a RPC, afirmând că decizia fusese stabilită dinainte. Viceprim-ministrul John Maneniaru și ministrul educației, Dean Kuku, au fost demiși, în timp ce ministrul poliției, Lanelle Tanagada, a ales să demisioneze.
Cu toate acestea, a continuat să fie susținută de Taiwan și de Statele Unite, acestea din urmă trimițând ajutoare în valoare de 25 de milioane de dolari americani pe insulă în 2020. Premierul regiunii Malaita Province, Daniel Suidani, a organizat, de asemenea, un referendum pentru independență în 2020, pe care guvernul național l-a respins ca fiind ilegitim.
În noiembrie 2021 au izbucnit revolte în timpul cărora protestatarii antiguvernamentali, majoritatea din Malaita Province, au incendiat clădiri adiacente clădirii Parlamentului Insulelor Solomon, jefuind totodată cartierul Chinatown din Honiara. Sogavare însuși a rezistat apelurilor de a demisiona, avertizând că protestatarii vor „suporta consecințele”, acuzându-i totodată că sunt „motivați politic”.
Australia a răspuns tulburărilor prin desfășurarea de personal al Poliției Federale Australiene și al Forțelor de Apărare Australiene, în urma unei cereri din partea guvernului Sogavare, conform Tratatului Bilateral de Securitate Australia–Insulele Solomon. Papua Noua Guinee și Fiji au trimis, de asemenea, forțe de menținere a păcii.
La 6 decembrie 2021, acesta a supraviețuit unei moțiuni de cenzură în Parlamentul Național.
În 2022, Sogavare a angajat Insulele Solomon într-un pact de securitate amplu cu China.
Deși alegerile generale din 2024 fuseseră planificate inițial pentru 2023, parlamentul a votat în 2022 amânarea acestora, Sogavare susținând că țara nu își permite să organizeze alegeri în același an în care găzduiește Jocurile Pacificului. Opoziția a condamnat amânarea și l-a acuzat pe Sogavare de uzurparea puterii. În cele din urmă, Sogavare a condus partidul OUR spre câștigarea a cincisprezece locuri și a peste 24% din voturi în alegeri. La 29 aprilie, Sogavare a anunțat că va demisiona din funcția de lider al partidului OUR și că nu va mai candida pentru un nou mandat de prim-ministru la votul parlamentar din 2 mai, precizând că aceasta a fost o „decizie colectivă”. Blocul partidului OUR, Coalition of National Unity and Transformation, care includea și partidele Kadere și People First, l-a nominalizat pentru funcția de prim-ministru pe ministrul afacerilor externe, Jeremiah Manele, care i-a succedat lui Sogavare la conducerea partidului. Manele a devenit prim-ministru la 2 mai, după ce l-a învins pe Matthew Wale într-un vot parlamentar. Ulterior, Sogavare a fost numit ministru al finanțelor.
Activitatea politică ulterioară