Nicolae D. Cocea () a fost un avocat, scriitor, jurnalist, publicist român, politician comunist și mason.

Este fratele lui Alice Cocea și tatăl lui Tanți și al Dinei Cocea, două actrițe de succes în Franța și respectiv în România. A fost ginerele fondatorului ziarului Adevărul, marxistul Constantin Mille. Între anii 1928 și 1945 a locuit la Sighișoara.

Biografie Tatăl său a fost generalul de armată Dumitru Cocea, familia Cocea fiind de origine albaneză, descendenți ai serdarului Gheorghe Cocea.Stelian Tănase, "N.D. Cocea, un boier amoral (I) , Sfera Politicii, Nr. 136Călinescu, p.919 Mama sa, Cleopatra, publicistă și jurnalistă, provenită dintr-o familie de mici proprietari agricoli, a avut o mare influență asupra modelării tănărului Nicolae.Cernat, Avangarda, p.18 În anul 1907, a participat la congresul Internaționalei a II-a Socialiste de la Stuttgart. În anul 1920 este ales deputat. În anii '20, face închisoare pentru lezmajestate. Nicolae Cocea a decedat din cauza unei congestii cerebrale. Înmormântat în Cimitirul Bellu din București.Bezviconi, Gheorghe (1972). Necropola Capitalei. București: Institutul de Istorie „N. Iorga”. p. 96

Amicii URSS

Activitatea masonică Nicolae Cocea a fost un activ francmasoni, dar nu se cunosc (încă) locul și data inițierii sale. În decembrie 1944 a făcut parte din comitetul care a convocat toți frații de la gradul 3 în sus, pentru reaprinderea luminilor Masoneriei în România. Activitatea sa masonică mai cunoscută este cea din perioada 1945-1948. În iunie 1948, este cel care îi informează pe "frați" în legătură cu intrarea în adormire a Masoneriei românești, impusă de comuniști.http://tratatuldeistorieamasoneriei.ro/ilustiri_fm.html N.D.Cocea

Activitatea literară

Atașat încă din tinerețe mișcării socialiste, a fost membru activ al cercului România muncitoare. De asemenea, a condus numeroase publicații legate de aceasta sau a colaborat la ele: Viața socială, Rampa, Viitorul social, Facla, Chemarea. A fost director al unor publicații aflate sub îndrumarea PCR: Era nouă, Reporter.

Având orientare de stânga, critică monarhia, oligarhia și susține cauza Răscoalei din 1907.

În 1917, la Petrograd, îl cunoaște pe Lenin, pentru care resimte o simpatie deosebită și pe care îl evocă în mod elogios, doi ani mai târziu, într-un articol din ziarul Chemarea.

Scrieri 1925: O rușine, pamflet prin care susține muncitorimea în perioada puternicelor valuri de proteste sociale de la începutul secolului XX 1931: Vinul de viață lungă, roman 1933: Fecior de slugă, roman ce demască burghezia 1935: Nea Nae Canalia, piesă de teatru, o adevărată satiră socială. Pentru un petec de negreață, București, Alcalay, 1934

În alte limbi A hosszú élet bora („Vinul de viață lungă”), traducere în limba maghiară de V. András János, Európa Könyvkiadó, Budapesta, 1962.Domokos Sámuel, A román irodalom magyar bibliográfiája / Bibliografia maghiară a literaturii române, Irodalmi Könyvkiadó, Bukarest, 1966, p. 367.

Publicații scoate revista "Facla" (1910) ziarul "L'Entante" (1917-1918) tipărește ziarul "Omul liber" redactor-responsabil "Era nouă" (1936) redactor-responsabil "Reporter" (1937)

Note

Bibliografie Eseu de Radu Cernatescu în Asymetria

Legături externe Cărți și extrase disponibile în Biblioteca Digitală a BCU IAȘI Articole din publicații periodice disponibile în Biblioteca Digitală a BCU IAȘI

Categorie:Nașteri în 1880 Categorie:Nașteri pe 29 noiembrie Categorie:Decese în 1949 Categorie:Decese pe 1 februarie Categorie:Avangarda artistică românească Categorie:Avocați români Categorie:Bârlădeni Categorie:Critici de artă români Categorie:Critici literari români Categorie:Comuniști români Categorie:Deputați români Categorie:Deținuți politici din România Categorie:Dramaturgi români Categorie:Editori români Categorie:Eseiști români Categorie:Fondatori de reviste români Categorie:Francmasoni români Categorie:Judecători români Categorie:Jurnaliști români Categorie:Nobili români Categorie:Publiciști români Categorie:Revoluționari români Categorie:Romancieri români Categorie:Romancieri simboliști Categorie:Români ai Primului Război Mondial Categorie:Români ai celui de-al Doilea Război Mondial Categorie:Români expatriați în Franța Categorie:Români expatriați în Rusia Categorie:Oameni ai Revoluției Ruse Categorie:Scriitori ai revistei Contimporanul Categorie:Scriitori comuniști Categorie:Scriitori exofoni români Categorie:Scriitori români din secolul al XX-lea Categorie:Scriitori români de limbă franceză Categorie:Umoriști români Categorie:Înmormântări în Cimitirul Bellu