Andrei Filotti () a fost un inginer hidroenergetician român, specialist în gospodărirea apelor. În perioada 1961-1962 a fost coordonatorul elaborării Planului Național de Amenajare a Apelor din România care stabilea orientarea dezvoltării în scopuri multiple a apelor în deceniile următoare; în continuare a avut responsabilitatea coordonării încadrării noilor lucrări în prevederile acestui plan atât în ceea ce privește satisfacerea cerințelor de apă ale folosințelor cât și pentru combaterea inundațiilor și protecția calității apelor. A efectuat cercetări în domeniul gospodăririi apelor, având contribuții esențiale în aplicarea modelării matematice și a calculelor de eficiență economică în acest domeniu. De asemenea a predat cursul de gospodărire a apelor și de îndiguiri și regularizări la Facultatea de Îmbunătățiri Funciare a Institutului Agronomic Nicolae Bălcescu. A părăsit România în 1982 lucrând în calitate de consilier șef al Secretariatului Națiunilor Unite, coordonând proiecte în India, Bangladesh, Ciad, Nigeria, Senegal și diferite alte țări. După pensionarea sa a continuat să lucrez în calitate de consultant pentru diferite organizații internaționale, concentrându-se asupra activităților de combatere a corupției. Andrei G. Filotti, PhD Joins the Ranks of Leading Professionals Cambridge Who's Who. Press Releases for March 01, 2010 .Dr. ing. Andrei Filotti - Academia de Stiințe Tehnice din Romănia - 3 nov 2021 . Astăzi despre: inginerul român specialist în gospodărirea apelor, Andrei Filotti. Barajului Izvorul Muntelui, canalul Siret–Bărăgan, Barajul Vidraru - în mare parte rezultatul concepțiilor sale. A fost consilier șef al Secretariatului Națiunilor Unite - Ziarul de Vrancea 27 oct 2023 Theodor Codreanu - Andrei Filotti: Transdisciplinaritatea și gospodărirea apei - Contemporanul, 16 Dec 2016
Copilărie și perioada de studii Andrei Filotti s-a născut la București, la data de 27 octombrie 1930. Tatăl său, Eugen Filotti a fost un diplomat român, iar mama sa, Elisabeta Filotti, era fiica lui Gheorghe Tașcă, economist și politician român, la acea dată Rector al Academiei Comerciale. În perioada 1936 – 1940 Andrei Filotti a învățat la școlile primare române din Grecia și din Bulgaria, unde tatăl său era în post. Apoi, în perioada 1940-1947 a urmat cursurile Liceului Gheorghe Lazăr din București, exceptând anul școlar 1944/45 când a fost înscris la Liceul Dinicu Golescu din Câmpulung-Muscel. Trecând ultimele două clase de liceu în același an, Andrei Filotti s-a înscris în 1947 la Facultatea de Electromecanică a Institutului Politehnic București. În urma transformărilor determinate de reforma învățământului, el a absolvit Facultatea de Energetică, cu specialitatea hidroenergetică, trecând examenul de stat în 1952 și obținând diplomă de merit.
Angajându-se ca inginer proiectant, Andrei Filotti și-a continuat studiile mai târziu. În anul 1968 a urmat un stagiu de specializare postuniversitar la Centre International des Stages din Paris. Apoi a obținut titlul de doctor inginer în anul 1971 prezentând teza Aplicarea calculatoarelor electronice în gospodărirea apelor sub conducerea academicianului Dumitru Dumitrescu, din comisie făcând parte Prof. George Ciucu, Prof. Dorin Pavel și Prof. Ștefan Zarea.Andrei Filotti - Aplicarea calculatoarelor electronice în gospodărirea apelor - Teză de doctorat - Institutul Politehnic București, 1971
Andrei Filotti a fost căsătorit cu Maria-Ligia Filotti, născută Vasiliu, un critic și istoric de artă, profesor la George Shultz National Foreign Affairs Training Center (Centrul Național de Pregătire în Domeniul Afacerilor Străine George Shultz) al Departamentului de Stat al SUA.
Începuturile activității inginerești Inginer proiectant la Institutul de Studii și Proiectări Energetice
După absolvirea Politehnicii, Andrei Filotti a fost repartizat la Institutul de Studii și Proiectări Energetice - ISPE din București, unde a lucrat ca reprezentant al Institutului pe șantierul centralei hidroelectrice Sadu V. Aici a urmărit în special lucrările de execuție ale batardoului provizoriu, ale prizei de apă, ale galeriei de aducțiune și ale castelului de echilibru.Considerații asupra calculului static al galeriilor de aducțiune cu cămășuială de beton simplu armat - Energetica și Hidotehnica, Nr.7, 1955Probleme ale galeriilor de aducțiune brute - Energetica și Hidrotehnica, Nr.9, 1955Considerații asupra calcului eforturilor în conducte autoportante subțiri rezemate la capete - Energetica și Hidrotehnica, Nr.4, 1955
Inginer cercetător la Institutul de Cercetări Hidraulice
În anul 1954, ca urmare a reducerii lucrărilor hidroenergetice, Andrei Filotti s-a transferat la Laboratorul de Cercetări Hidraulice (transformat ulterior în Institutul de Cercetări Hidraulice) al Ministerului Transporturilor Navale și Aeriene. Într-o primă perioadă a urmărit lucrările de execuție ale laboratorului, trecând apoi în activitatea de cercetare.
Numit șef al laboratorului de hidraulică a construcțiilor, Andrei Filotti s-a ocupat de cercetări de laborator pe modele hidraulice. Dintre studiile pe care le-a coordonat, cele mai importante au fost:
Studiul mișcării aluviunilor de pe brațul Bala-Borcea al Dunării;Considerații asupra regimului critic de apariție a rifflurilor - Meteorologia, Hidrologia și Gospodărirea Apelor, Nr. 2, 1959 Studiul regularizării râului Siret în zona podului de la Șcheia, Iași;Studiul pe model redus al amplasamentului unui pod - Hidrotehnica Nr. 9, 1957 Studiul vârtejurilor cu antrenare de aer la priza de apă a combinatului industrial BrăilaConsiderații asupra problemei apariției vârtejurilor în camerele de aspirație echipate cu pompe verticale - Hidrotehnica, 1959Studiu asupra formării vârtejului cu antrenare de aer la camera sorburilor unei stații de pompare - Hidrotehnica, Nr. 1-2, 1960 Studiul infiltrațiilor cu ajutorul calculatoarelor analogice.Aplicarea analizei dimensionale în modelarea analogică - Meteorologia, Hidrologia și Gospodărirea Apelor, Nr.4, 1959Analizorul cu rețele pentru studiul infiltrațiilor proiectata pentru uzul ISCH - Meteorologia, Hidrologia și Gospodărirea Apelor, Nr. 1, 1959
Activitatea din domeniul gospodăririi apelor
În 1959 Andrei Filotti s-a transferat la Institutul pentru Planuri de Amenajare și Construcții Hidrotehnice (IPACH)În cursul timpului, institutul a suferit diferite transformări. Astfel:* în 1968 a fost transformat în Institutul pentru Îmbunătățiri Funciare și Gospodărirea Apelor (ISPIFGA) * în 1970 s-a transformat în Institutul de Cercetări și Proiectări pentru Gospodărirea Apelor (ICPGA) * în 1975 institutul a fost restructurat, fiind numit Institutul de Studii, Cercetări și Proiectări pentru Gospodărirea Apelor (ISCPGA), unde a ocupat succesiv funcțiile de șef de colectiv, șef de atelier, consilier și, începând din 1968, inginer șef. În anul 1982, Andrei Filotti și-a dat demisia, emigrând în Statele Unite ale Americii.
Institutul primise însărcinarea să elaboreze planurile de amenajare ale bazinelor hidrografice din România și era în faza de a se reprofila pentru a răspunde la această solicitare. În cadrul IPACH, Andrei Filotti a ales gospodărirea apelor ca domeniu de activitate care a constituit centrul preocupărilor sale profesionale.
Contribuții metodologice
În anul 1960, gospodărirea apelor constituia o preocupare marginală, fiind considerată o activitate anexă a hidrotehnicii. Andrei Filotti a reușit să separe problemele constructive ale construcțiilor hidrotehnice de cele funcționale, și, împreună cu colaboratorii săi, să dezvolte gospodărirea apelor într-o disciplină de sine stătătoare, devenind în același timp unul din principalii ei reprezentanți. Pe lângă activitățile de elaborare a planurilor de amenajare și a altor studii de proiectare, crearea unei noi discipline a necesitat înainte de toate importante inovații metodologice care se datoresc în foarte mare măsură lui Andrei Filotti.
Lărgirea domeniului de preocupări din gospodărirea apelor
În anul 1959 gospodărirea apelor se ocupa exclusiv de satisfacerea cerințelor de apă calitative ale folosințelor. Andrei Filotti a lărgit sfera de preocupări a disciplinei la toate aspectele legate de amenajarea resurselor de apă. Dintre noile ramuri ale gospodăririi apelor pe care le-a creat, cele care au fost dezvoltate cu precădere au fost gospodărirea apelor mari și gospodărirea calității apelor.
În domeniul combaterii inundațiilor, concepția uzuală în România era de a proteja, de obicei prin îndiguiri, obiectivele care erau periclitate de viituri. Rezolvarea punctuală nu ținea seama de efectele lucrărilor de îndiguire asupra ansamblului cursului de apă. În particular, ele neglijau atât efectele de ridicare a nivelului apei în amonte, din cauza ștrangulării secțiunilor, cât și creșterea debitelor în aval, consecință a eliminării efectului natural de atenuare din luncile inundabile. Trecerea la noile concepte de gospodărire a apelor mari, susținute de Andrei Filotti, implica analize pe întreg cursul de apă și a avut drept consecință o schimbare radicală a soluțiilor adoptate pentru apărarea împotriva inundațiilor. În loc de a se concentra exclusiv pe lucrări de îndiguire, ca în trecut, viziunea lui Andrei Filotti punea un accent sporit pe reducerea undelor de viitură, prin lacuri de acumulare sau poldere laterale, astfel încât să se compenseze efectele negative ale îndiguirilor.Elemente comparative între soluțiile de combatere a inundațiilor prin atenuarea undelor de viitură și prin îndiguiri . Hidrotehnica, Nr.2, 1975Prevenirea și combaterea inundațiilor - Editura Ceres, București 1980
În domeniul calității apelor, concepția veche era de a controla calitatea apelor din râuri exclusiv prin epurarea apelor uzate înainte de deversarea lor în râuri. Conceptul de gospodărire a calității apelor lua în considerație și sursele de poluare difuze, iar, pe de altă parte, extindea analizele și asupra proceselor calitative din cursurile de apă sau din lacuri. De asemenea, noile concepte țineau seama nu doar de situațiile limită, care stăteau la baza dimensionării stațiilor de epurare, ci întreaga variație în timp a elementelor hidrologice, și la efectele calitative ale evacuării unor debite din lacurile de acumulare.
Pe lângă acestea, Andrei Filotti a introdus concepte noi de gospodărire a apelor subterane, care puneau în evidență legătura dintre apele de suprafață și cele subterane și preconizând sisteme de reîmprospătare a apelor subterane din resursele de suprafață. De asemenea, el s-a preocupat și de gospodărirea debitelor solide, care aveau influență atât asupra colmatării lacurilor de acumulare, cât și asupra proceselor morfologice ale albiilor.Probleme specifice ale gospodăririi debitelor solide - Hidrotehnica, Gospodărirea Apelor, Meteorologia, Nr. 12, 1967
Abordarea sistemică a gospodăririi apelor
O a doua contribuție teoretică importantă a lui Andrei Filotti a fost cea a unei abordări sistemice, în care se punea accentul pe definirea modului de conlucrare între diferitele elemente ale unei scheme de amenajare. Astfel, dacă până în 1959 diferitele lucrări de amenajare a apelor erau concepute, promovate și exploatate independent, în perioadele următoare, prin aplicarea acestei viziuni sistemice, s-a ajuns la o coordonare atât în privința promovării lucrărilor, cât și a realizării și exploatării lor, diferitele lucrări fiind integrate în sisteme de gospodărire a apelor.