Hassan Sheikh Mohamud (în ; în ; ) este un politician somalez care ocupă funcția de președinte al Somaliei din 15 mai 2022. Acesta a mai deținut anterior această funcție între anii 2012 și 2017.
Hassan a fost anterior profesor universitar și decan la Universitatea SIMAD, pe care a cofondat-o. În anul 2012, a fost ales președinte al Guvernului Federal de Tranziție (TFG). Revista Time l-a inclus pe lista anuală a celor mai influenți 100 de oameni din lume în anul 2013. În 2014, acesta a salutat, în mod controversat, intrarea trupelor etiopiene în misiunea Uniunii Africane, în urma invaziei din 2006. Prima sa administrație s-a confruntat cu critici serioase din cauza corupției generalizate, a restricțiilor impuse mass-mediei și a abuzului de putere.
După pierderea puterii în 2017, a devenit fondatorul și actualul președinte al Partidului Uniunea pentru Pace și Dezvoltare. El a fost ales indirect președinte al Republicii Federale Somalia la data de 15 mai 2022.
Biografie Hassan s-a născut în Jalalaqsi, în regiunea centrală Hiiraan. Provenind dintr-un mediu foarte sărac, tatăl său aparține clanului Abgaal, iar mama sa clanului Hawadle. Hassan a urmat școala primară și secundară în orașul natal. Ulterior, s-a mutat în capitala Mogadishu în 1978, unde a studiat timp de trei ani la Institutul Politehnic local. În 1981, a obținut o diplomă de licență în tehnologie din partea acestei instituții.
În 1986, Hassan a călătorit în India și a început cursurile la Bhopal University (în prezent Barkatullah University), unde a finalizat un masterat în educație tehnică în 1988. Hassan este, de asemenea, absolvent al Summer Peacebuilding Institute din cadrul Eastern Mennonite University, cu sediul în Harrisonburg, Virginia. În 2001, a finalizat trei cursuri intensive ale SPI, studiind medierea, vindecarea traumelor și proiectarea programelor de formare centrate pe cursant. Hassan este căsătorit cu Qamar Ali Omar și are șapte copii.
În urma alegerii sale pentru al doilea mandat la președinția Somaliei, University for Peace a dezvăluit că Hassan este candidat la doctorat în cadrul universității. În octombrie 2022, președinția a anunțat că Hassan și-a susținut teza de doctorat în pace, guvernare și dezvoltare, fiind primul președinte somalez în funcție care a realizat acest lucru.
În calitate de profesionist, Hassan a acceptat o poziție de instructor și formator la Școala Secundară Tehnică Lafole. Ulterior, în 1984, s-a alăturat Colegiului de Formare a Profesorilor Tehnici, afiliat Universității Naționale Somaleze. În 1986, a devenit șeful departamentului.
Când războiul civil a izbucnit la începutul anilor 1990, Hassan a rămas în Somalia și a activat drept consultant pentru diverse ONG-uri, birouri ale ONU și proiecte de pace și dezvoltare. A lucrat ca ofițer educațional pentru UNICEF în părțile centrale și sudice ale țării, din 1993 până în 1995. În 1999, a cofondat Institutul Somalez de Management și Administrație (SIMAD) în capitală. Ulterior, instituția s-a transformat în Universitatea SIMAD, Hassan ocupând funcția de decan până în 2010.
Hassan a intrat în politica somaleză în anul următor, când a înființat partidul independent Pace și Dezvoltare (PDP). Membrii PDP l-au ales în unanimitate președinte al partidului în aprilie 2011, cu un mandat de lider pentru următorii trei ani. În august 2012, Hassan a fost selectat ca membru al Parlamentului în nou-formatul Parlament Federal al Somaliei. Pe lângă activitatea academică și civică, acesta este și un antreprenor de succes.
Președinte al Somaliei – Prima administrație
La 10 septembrie 2012, legislatorii l-au ales pe Hassan președinte al Somaliei în timpul alegerilor prezidențiale din 2012. După primul tur de scrutin, fostul președinte a devenit favoritul cursei, acumulând 64 de voturi. Hassan s-a clasat pe locul al doilea, la o diferență mică, cu 60 de voturi, iar prim-ministrul s-a clasat pe locul al treilea cu 32 de voturi. Hassan a obținut ulterior o victorie detașată în runda finală, învingându-l pe Sharif. În ciuda acuzațiilor de corupție și mită pentru asigurarea voturilor necesare alegerii lui Hassan, Sharif și ceilalți candidați nu au contestat rezultatele.
Numirea lui Hassan a fost salutată în întreaga lume. Reprezentantul Special al ONU pentru Somalia, , a emis o declarație descriind alegerile drept un „mare pas înainte pe calea spre pace și prosperitate”. În mod similar, Comisia UA pentru Somalia a salutat alegerea și s-a angajat să sprijine noua conducere.
La 16 septembrie 2012, Hassan a fost învestit oficial în funcția de președinte al Somaliei. Pe 6 octombrie 2012, Hassan l-a numit pe nou-venitul în politică în funcția de nou prim-ministru al Somaliei. La 4 noiembrie 2012, Shirdon a numit un nou cabinet, care a fost ulterior aprobat de legislativ la 13 noiembrie 2012.
Tentative de asasinat La 12 septembrie 2012, în timp ce Hassan se întâlnea cu delegați străini în Mogadishu, atacatori sinucigași și bărbați înarmați au încercat un atac asupra Hotelului Jazeera, unde se reuniseră oficialii. S-au raportat aproximativ 10 victime, deși niciunul dintre oamenii de stat prezenți nu a fost rănit. Aparent neperturbat de incidente, Hassan și-a continuat discursul în fața presei și a oficialilor străini, declarând că „lucruri precum cele care se întâmplă acum afară vor continua pentru o vreme, dar sunt sigur și încrezător că sunt ultimele evenimente de acest fel care au loc aici în Somalia”. Gruparea militantă al-Shabaab a revendicat ulterior responsabilitatea pentru atacuri.
La 3 septembrie 2013, o bombă plasată la marginea drumului a detonat lângă vehiculele din convoiul lui Hassan în Merca. Un soldat somalez a fost rănit în explozie, dar Hassan a scăpat nevătămat și și-a continuat drumul către destinație. Al-Shabaab a revendicat ulterior responsabilitatea pentru explozie. Abdirahman Omar Osman, un purtător de cuvânt al președintelui, a respins declarația grupării drept propagandă, indicând că nu convoiul lui Hassan a fost ținta și că nu este sigur ce s-ar fi putut întâmpla cu un convoi anterior.
La 7 octombrie 2015, bărbați înarmați din gruparea al-Shabaab l-au pândit și l-au ucis pe Dr. Liban Osman, nepotul lui Hassan, și pe un alt bărbat, în timp ce mașina lor circula prin cartierul Wadajir din capitala Mogadishu.
La 18 martie 2025, al-Shabaab a încercat să îl asasineze pe Hassan în Mogadishu cu bombe plasate la marginea drumului lângă Villa Somalia, în timp ce anturajul său se îndrepta către Aeroportul Internațional Aden Adde.
Reconstrucție și dezvoltare Mohamud a prioritizat îmbunătățirea serviciilor de bază, precum sănătatea și educația, în vederea îmbunătățirii condițiilor de viață ale somalezilor. Acest obiectiv a fost concretizat prin implementarea mai multor proiecte de dezvoltare, cum ar fi Proiectul de Reabilitare a Portului Mogadishu și reconstrucția aeroportului din Mogadishu, a drumurilor, școlilor și spitalelor, printre alte dezvoltări de infrastructură, care au avut un efect pozitiv demonstrabil asupra vieților multor somalezi.
Politica internă Relaxarea embargoului asupra armelor La preluarea mandatului, Hassan și cabinetul său au reluat eforturile părților interesate somaleze și internaționale de a pune capăt embargoului ONU asupra armelor impus Somaliei timp de 21 de ani, aceasta fiind cea mai veche blocadă globală de acest tip asupra armamentului. Consiliul de Securitate impusese interdicția în 1992, la scurt timp după începerea războiului civil și răsturnarea regimului Siad Barre, cu scopul de a opri fluxul de arme către grupările de miliție aflate în conflict. O eventuală abrogare a embargoului se numărase printre obiectivele viitoare ale semnatarilor procesului politic tranzitoriu „Foaia de parcurs” (Roadmap) din 2011–2012. Guvernul lui Hassan, analiștii de securitate somalezi și experții militari au susținut că ridicarea interdicției privind achiziționarea de arme ar facilita încercările autorităților somaleze de a consolida Forțele Armate Somaleze și ar echipa mai eficient armata pentru a zdrobi rămășițele insurgenței islamiste. Statele Unite, Uniunea Africană, Liga Arabă și IGAD au susținut propunerea. În martie 2013, secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, a îndemnat, de asemenea, membrii Consiliului de Securitate să voteze pentru eliminarea sancțiunilor, astfel încât să ajute autoritățile somaleze să își fortifice aparatul de securitate și să consolideze câștigurile militare.
Deși s-a raportat că Marea Britanie și Franța și-au exprimat rezervele cu privire la creșterea fluxului general de arme în Somalia, oficialii britanici au început redactarea unei rezoluții pentru a relaxa embargoul asupra achizițiilor de arme de către guvernul somalez pentru o perioadă provizorie de un an. Proiectul de rezoluție cerea fie autorităților somaleze, fie statului care furnizează echipamentul militar să notifice consiliul „cu cel puțin cinci zile înainte de orice livrare de arme și echipament militar [...] oferind detalii despre astfel de livrări și asistență, precum și locul specific de livrare în Somalia”. În plus, propunerea impunea ca guvernul somalez să ofere periodic actualizări privind starea structurală a armatei, precum și informații despre infrastructura existentă și protocoalele concepute pentru a asigura livrarea, depozitarea și întreținerea în siguranță a armamentului.
În ianuarie 2014, la un summit al Uniunii Africane desfășurat la Addis Abeba, Hassan a solicitat o prelungire a mandatului Consiliului de Securitate al ONU privind achiziționarea de arme pentru Somalia. El a indicat că forțele de apărare somaleze au nevoie de echipament militar și arme mai bune pentru a combate mai eficient militanții. La 5 martie 2014, Consiliul de Securitate al ONU a votat în unanimitate prelungirea relaxării parțiale a embargoului asupra armelor pentru Somalia până la 25 octombrie a aceluiași an.
Reconcilierea națională În aprilie 2013, Hassan a reluat discuțiile de reconciliere națională între guvernul central din Mogadishu și autoritățile din Hargeisa. Organizată de guvernul Turciei la Ankara, întâlnirea s-a încheiat cu un acord semnat între Hassan și , președintele regiunii secesioniste Somaliland din nord-vest, prin care s-a convenit alocarea echitabilă către Somaliland a cotei sale din ajutorul pentru dezvoltare destinat Somaliei în ansamblu și cooperarea în materie de securitate.
În august 2013, guvernul federal somalez a semnat la Addis Abeba un acord de reconciliere națională cu administrația autonomă , cu sediul în Kismayu, în sudul Somaliei. Aprobat de ministrul de stat federal pentru președinție, Farah Abdulkadir, în numele lui Hassan, pactul a fost intermediat de Ministerul Afacerilor Externe al Etiopiei și a survenit după discuții bilaterale prelungite. Conform termenilor acordului, Jubaland va fi administrat pentru o perioadă de doi ani de o Administrație Interimară Juba, condusă de președintele în exercițiu al regiunii, Ahmed Mohamed Islam (Madobe). Președintele regional va servi drept președinte al unui nou Consiliu Executiv, în care va numi trei adjuncți. Administrarea portului și a aeroportului din Kismayo va fi, de asemenea, transferată Guvernului Federal după o perioadă de șase luni, iar veniturile și resursele generate de aceste infrastructuri vor fi destinate sectoarelor de furnizare a serviciilor și securității din Jubaland, precum și dezvoltării instituționale locale. În plus, acordul include integrarea forțelor militare din Jubaland sub comanda centrală a Armatei Naționale Somaleze (SNA) și stipulează că Administrația Interimară Juba va comanda poliția regională. Trimisul special al ONU în Somalia, Nicholas Kay, a salutat pactul ca fiind „un progres care deschide ușa către un viitor mai bun pentru Somalia”, la semnare fiind prezenți și reprezentanți ai AUC, ONU, UE și IGAD.