Sofia Vicoveanca

Sofia Vicoveanca (numele real fiind Sofia Fusa, căsătorită Micu; , actualmente în Ucraina)Țarălungă, Ecaterina (2011). Enciclopedia identității românești. Personalităţi. p.813 o interpretă română de muzică populară din Suceava. Este supranumită regina sau privighetoarea cântecului bucovinean.

Cariera muzicală Sofia Vicoveanca s-a născut la data de 23 septembrie anul 1941, în comuna Toporăuți (Toporuica de astăzi), localitate aflată în apropiere de orașul Cernăuți (astăzi în Ucraina), primind la naștere numele de Sofia Fusa. A fost unul din cei patru copii ai familiei de negustori Gheorghe și Veronica Fusa.

Copilăria i-a fost întunecată de greutăți, tatăl său fiind luat prizonier de sovietici, după anexarea Bucovinei de Nord de către Uniunea Sovietică. Împreună cu mama sa, Sofia s-a refugiat la o mătușă Sofia Ișan și Vespazian Șorodoc (palimar biserica ortodoxa) de pe balta din Bivolarie - Vicovu de Sus și a urmat Școala Primară din Bivolărie (lângă Caminul Cultural Bivolărie și Grupul Școlar cu deficiențe de auz din Bivolărie). Ulterior s-a mutat cu familia în comuna Vicovu de Jos (lângă fabrica de cherestea), unde și-a petrecut copilăria. „Părinții mei au fost înstăriți acolo, la Cernăuți, au avut prăvălie, case, vite, cai, dar aici nu mai aveam nimic”, a mărturisit mai târziu. Din dragoste pentru satul copilăriei, i-a împrumutat ulterior numele, alegându-și numele de scenă Sofia Vicoveanca.

Din copilărie, constrânsă de greutățile materiale prin care treceau refugiații, micuța Sofia a învățat să coasă, să țeasă covoare, să împletească, să croiască etc. A absolvit Școala Populară de Artă din Suceava și a fost angajată, prin concurs, în anul 1959 ca solistă de muzică populară la Ansamblul de Cântece și Dansuri "Ciprian Porumbescu" din Suceava. În anul 1965, îi apare primul său disc. Din anul 1998, devine solistă de muzică populară la Ansamblul Rapsozii Botoșanilor.

Numele de scenă a fost ales deoarece, directorul ansamblului artistic unde era angajată, a considerat că numele Sofia Fusa nu avea rezonanță artistică și astfel a numit-o Vicoveanca (de la zona de proveniență).

Sofia Vicoveanca a fost căsătorită cu ziaristul sucevean Victor Micu, care a decedat în aprilie 2001, la vârsta de 70 de ani. El a lucrat timp de peste 40 de ani la ziarul Zori noi din Suceava, devenit după decembrie 1989 Crai Nou. Împreună, cei doi au un fiu.

A efectuat imprimări la Radio București și Iași, pentru televiziune și la Casa de discuri Electrecord. În întreaga sa carieră a scos 13 discuri personale și 6 în colaborare, 17 casete audio, 22 CD-uri și 2 DVD-uri.

S-a remarcat și prin culegerea de folclor muzical din zona Bucovinei.

A susținut spectacole cu diferite formații artistice în țară și în străinătate, făcând turnee în Israel, Portugalia, SUA, Franța, Danemarca, Germania, Iugoslavia ș.a.

Solista Sofia Vicoveanca a făcut cunoscută zona Bucovinei prin cântecele sale încărcate de emoții și stări ale țăranului bucovinean.

În cei peste 60 de ani de carieră, artista și-a alcătuit un repertoriu cât mai variat, reușind să adune nestemate din fiecare moment important din viața omului. Acesta cuprinde cântece de leagăn (”Dragul mamii, puiuț mic”, ”Haida liuli, liuli, dormi”, ”Liuli, liuli, puiuț dulce” etc.), de nuntă, respectiv din ritualul acesteia ( ”Mamă soacră, mamă soacră”, ”Joacă nunta pe surcele”, ”Cântec la zestre”, ”Doamne-ajută-ntr-un ceas bun”, ”Ia-ți mireasă, iertăciune”, ”Sănătate, eu mă duc”, ”Hai la joc, mai vătăjei” etc.), cântece satirice (”La Vârvara laudată”, ”Mi-o zis mama să joc sus”, ”Eu-s femeie cumsecade”, ”Badea-n joc, ușor ca vântul”, ”Fa leliță, lelișoară” etc.), cântece cu o încărcătură emoțională foarte puternică (”Of, urât și iar urât”, ”Cu bărbatul băutor”, ”Supărarea, bate-o Doamne”, ”Lume, lume trecătoare”, ”Celui ce-o lăsat oftatul” etc.), cântece de dragoste și de dor (”Bădișor, mustață neagră”, ”Hai fuguța, Măriuță”, ”Valiu, valiu, ce-am pățit”, ”Ce mi-i drag, nu mi-i urât”, ”Ce ești bade bănuit” etc.). O mare pondere în repertoriul artistei, o au cântecele de joc, cărora artista le așează îndeosebi texte satirice (”Am trăit bine cu jocul”, ”Asta-i hora mare”, ”Ăsta-i joc de pe la noi”, ”Haida roată, măi flăcăi”, ”Lume drag-am petrecut”, ”Singură-mi fac voie bună”, ”Gospodarii satului” etc.).

De remarcat este faptul că în noiembrie 1984 interpreta a înregistrat alături de orchestra maestrului George Sîrbu un disc cu 18 piese alese din culegerile efectuate de către folcloristul Alexandru Voevidca (”Focul de la inimioară”, Of, puiuțul meu drăguț”, ”Te duci bade cu cătane”, ”Eu la lacrimi nu bag seamă”, ”Știi tu, bade, ce ți-am spus” etc.). La câteva dintre aceste piese, Sofia Vicoveanca este însoțită de către un mic grup vocal feminin (”Măi bădiță cu păr tuns”, ”Nu știu puiul ce nu vine”, ”Cine are dor pe vale”, ”Munte, munte, piatră seacă”, ”Ardă cămeșa pe tine”).

De asemenea, pe parcursul celor peste 66 de ani de carieră, Sofia Vicoveanca a înregistrat un număr de aproximativ 50 de doine, cântece doinite, balade, chiar bocete și blesteme (”Foaie verde poamă”, ”După ploi, zile senine”, ”Spune-mi, spune-mi mamă”, ”Balada Catrinei”, ”Balada miresei părăsite”, ”Sâmbătă la iarmaroc”, ”Inimă, pământ glodos”, ”Scoală, scoală și privește”, ”Cântă cucu-n vârf de nuc”, ”Singurică-s, singurea”, ”Lume și iar lume dragă” etc.).

După 1990, aceasta a adus la lumină și o parte din ritualurile sărbătorilor de iarnă (”Ursăreasca”, ”Jocul ursului”, ”Jocul caprelor”, ”Ia uitați căluții mei” etc.), gravate alături de câteva colinde bucovinene (”Sculați gazde, nu dormiți”, ”Steaua pe cer strălucea”, ”Leru-i, Doamne, ler”, ”Maica Sfâtă-L Ține-n Brațe”, ”Auzit-am, auzit” etc.) pe 2 CD-uri realizate în 2008, respectiv în 2019. Pe CD-ul ”În seara de Ajun - Colinde și obiceiuri de iarnă” (2008) regăsim chiar și un colind pascal (”Domnul Sfânt cu ucenicii”).

Artista are în repertoriu și 4 cântece de ”viață nouă” realizate înainte de 1989, dar ”care trăiesc și azi”: ”Bucovină, mândră floare”, ”Mă mândresc că sunt româncă”, ”De-aici, din Țara de Sus” și ”Pentru toți românii mei”.

,A jucat și în câteva filme românești, dovedind un real talent actoricesc.

A publicat cinci volume de versuri și proză, unele dintre ele fiind ilustrate cu desene în creion (”Din lumea cântecelor mele” - așa cum mărturisea artista) și cu fotografii din arhiva personală: ”Dureri ascunse” (1996), ”Cu inima-n palme” (2004), ”Taine în adânc păstrate” (2009), ”Din culisele sufletului” (2019) și ”Drum de cântec și credință” (2022).

Premii și recunoașteri obținute Distincții Medalia Meritul Cultural clasa I (25 decembrie 1967) „pentru merite deosebite în opera de construire a socialismului, cu prilejul celei de-a XX-a aniversări a proclamării Republicii”Decretul Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România nr. 1132 din 25 decembrie 1967 privind conferirea unor ordine și medalii, publicat în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, anul IV, nr. 2, Partea I, sâmbătă 6 ianuarie 1968, p. 31.

Ca o recunoaștere a activității sale de aproape 50 ani în slujba muzicii populare românești, Sofiei Vicoveanca i-au fost decernate mai multe distincții cum ar fi: "Meritul Cultural" clasa a IV-a (1973); Medalia "Tudor Vladimirescu" cl. I (1975); Medalia "Meritul Cultural" cl. I (1976); Crucea Națională "Serviciul Credincios" clasa a III-a (2002); Ordinul Național "Meritul Cultural" în grad de Mare Ofițer (2004) etc.

Președintele României Ion Iliescu i-a conferit artistei Sofia Vicoveanca la 29 noiembrie 2002 Crucea națională Serviciul Credincios clasa a III-a, „pentru crearea și transmiterea cu talent și dăruire a unor opere literare semnificative pentru civilizația românească și universală”. Decretul nr. 977 din 29 noiembrie 2002 privind conferirea unor decorații naționale, text publicat în Monitorul Oficial nr. 911 din 14 decembrie 2002. El i-a conferit la 7 februarie 2004 și Ordinul Meritul Cultural în grad de Mare Ofițer, Categoria D - "Arta Spectacolului", „în semn de apreciere a întregii activități și pentru dăruirea și talentul interpretativ pus în slujba artei scenice și a spectacolului”. Decretul nr. 36 din 7 februarie 2004 privind conferirea Ordinului și Medaliei Meritul Cultural, text publicat în Monitorul Oficial nr. 172 din 27 februarie 2004.

Cu ocazia zilei Majestății Sale Regele Mihai, la 25 octombrie 2014 a primit din partea Casei Regale a României, prin intermediul Principesei Moștenitoare Margareta, decorația Ordinul Coroana României în grad de cavaler. Ceremonia s-a desfășurat la Castelul Peleș, fiind urmată de un dineu în onoarea Regelui.Ceremonii la Palatul Peles: Draga Olteanu, Tamara Buciuceanu, Sofia Vicoveanca si Maria Ciobanu, decorate de Casa Regala

În după-amiaza zilei de 25 noiembrie 2021, Sofia Vicoveanca a primit din partea Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, cea mai înaltă distincție pentru mireni a Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților – Ordinul „Crucea Bucovinei”. Ordinul „Crucea Bucovinei” a fost înmânat doamnei Sofia Vicoveanca de către Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților și textul de vrednicie al Ordinului a fost citit de pr. Constantin Oprea.

A primit titlul de Cetățean de Onoare al localităților Suceava, Rădăuți, Siret, Pojorâta, Ciocănești și Vicov (jud. Suceava), precum și al comunelor Ion Creangă din județul Neamț și Cicârlău, din județul Maramureș.

Sofia Vicoveanca a cumpărat în satul Vicovul de Jos un teren de 9 ari, construind o casă nouă, în stil bătrânesc, cu cerdac și cu mansardă, în care a amenajat un mic muzeu etnografic, cuprinzând o expoziție de costume țărănești și obiecte de artă populară. Interiorul casei a fost decorat cu lucrurile proprii unui interior de casă țărănească: ladă de zestre, blidar (dulap cu blide), covoare pe perete, icoane, ștergare, legănuț pentru copil și costumele populare purtate de ea.

Discografie Discografie Sofia Vicoveanca AnNumăr de catalalogFormatLista pieselor în ordinea în care sunt editate pe materialele discograficeDurata melodieAcompaniamentCasa de Discuri1966EPC 689 (Cântec de nuntă)vinil, EP, 17 cmA1. Cântec de nuntă A2. Bătrâneasca de la Vicov (Om frumos ca dumnealui)

A3. Bade mă întreabă mama

A4. Jocul țapinarilor1:00 1:45

1:30

1:40Orchestra Ansamblului "Ciprian Porumbescu" din Suceava Dirijor: George SîrbuElectrecord1967EPC 845 (Sunt fată de moldovean)vinil, EP, 17 cmA1. Sunt fată de moldovean A2. Așa-i fata vicoveană

A3. Lăsați hora slobodă

B4. Ușurică-s, ușurea

B5. M-am gătit astăzi de joc1:45 1:41

1:15

1:57

1:43Orchestra Ansamblului "Ciprian Porumbescu" din Suceava Dirijor: George SîrbuElectrecord1968EPC 10.066 (Când mergi, bade, la pădure)vinil, EP, 17 cmA1. Când mergi, bade, la pădure A2. Ciuboțică, hai la joc (Opincuță, hai la joc)

B1. C-așa jucau bătrânii

B2. Horă cu strigături2:15 1:15

1:38

2:00Orchestra Gheorghe Zamfir

Dirijor: Gheorghe Zamfir (1, 2, 3)

Orchestra Ansamblului "Ciprian Porumbescu" din Suceava

Dirijor: George Spîrlea (4) - Duet cu Traian StratonElectrecord1971EPC 10.174 (Cântec de nuntă)vinil, EP, 17 cmA1. Cântec de nuntă (Joacă nunta pe surcele) A2. Balada Catrinei

B3. Culăeș de la Mitoc

B4. Pe sub deal, pe sub pădure

B5. Când îngână noaptea zorii2:00 4:25

1:53

1:48

2:13Orchestra de muzică populară a Radioteleviziunii Dirijor: Radu VoinescuElectrecord1974STM-EPE 0964 (Cântec vechi de cătănie)vinil, LP, 30 cmA1. Cântec vechi de cătănie (Ard-o focu' cătănie) A2. A trecut viața ca gândul

A3. Jocul arcanului

A4. Cântec de leagăn

A5. Dorule, tu ești un câine

A6. Haida roată măi flăcăi

B1. Tot am zis mă duc, mă duc

B2. Nevastă ca mine nu-i

B3. Doru-i dor și omu-i om

B4. Joc din Vicov

B5. Când eram la mama fată

B6. Cântec de zestre2:45 1:42

3:03

1:41

3:10

1:49

3:36

1:55

2:30

1:45

2:58

1:51Orchestra populară a ansamblului "Ciprian Porumbescu" din Suceava

Dirijor: George SîrbuElectrecord1974STM-EPE 0994