Büren an der Aare este o comună situată în districtul Seeland, în cantonul Berna, Elveția.
Geografie [{ "type": "ExternalData", "service": "geoline", "ids": "Q1075351", "properties": { "fill": "#fc3", "stroke": "#ac6600" }}, { "type": "ExternalData", "service": "geoline", "ids": "Q1344620", "properties": { "fill": "#fc3", "stroke": "#ac6600" }}]
Büren an der Aare avea o suprafață de 12,6 km². Din această suprafață, aproximativ 46,2% este utilizată în scopuri agricole, în timp ce 34,4% este împădurită. Din restul terenului, 11,7% este ocupat de așezări (clădiri sau drumuri), iar 7,6% reprezintă teren neproductiv. Din terenul neproductiv, 0,89 km² sau 7,1% sunt fie râuri, fie lacuri, iar 0,07 km² sau 0,6% reprezintă teren neproductiv. În ultimele două decenii, suprafața așezărilor a crescut cu 22 ha, iar terenul agricol a scăzut cu 22 ha.
Din zona construită, locuințele și clădirile au reprezentat 7,0%, iar infrastructura de transport 3,3%. Din terenul forestier, 32,9% din suprafața totală a terenului este puternic împădurită, iar 1,6% este acoperită cu livezi sau grupuri mici de arbori. Din terenul agricol, 40,2% este utilizat pentru cultivarea recoltelor și 5,1% sunt pășuni, în timp ce 1,1% este utilizat pentru livezi sau culturi viticole. Din resursele de apă ale municipalității, 3,9% se află în lacuri și 3,2% în râuri și pârâie.
Municipalitatea este situată pe malul drept al râului Aare, în timp ce satul Reiben, anterior independent, se află pe malul stâng. Aceasta constă în orașul Büren an der Aare, satele agricole înconjurătoare Scheuren, Gummen și Oberbüren, noile dezvoltări Rütifeld și Ziegelei (zonă industrială), ferme izolate și, din 1911, Reiben.
La 31 decembrie 2009, Amtsbezirk Büren, fostul district al municipalității, a fost dizolvat. În ziua următoare, 1 ianuarie 2010, aceasta s-a alăturat noului district administrativ creat, Seeland.
Istorie Büren an der Aare este menționat pentru prima dată în 1185 sub numele Buirro. În 1236 a fost menționat ca Buron. Satul Reiben, anterior independent, a fost menționat prima dată în 1309 și a devenit parte a localității Büren an der Aare în 1911.
Cele mai timpurii urme ale prezenței umane în Büren sunt obiecte neolitice și din perioada La Tène. Drumul din epoca romană dintre Aventicum și Salodurum (Solothurn) trece prin zona care avea să devină municipalitatea de astăzi. Ruinele romane includ o parte din drum și o piatră miliară la Bürenmoos, un canal la Burgweg și ceea ce ar fi putut fi o vilă suburbană la Kirchmatt. Deasupra orașului, pe dealul Schlosshubel, se afla castelul Strassberg din Evul Mediu târziu, reședința baronului de Strassberg. Orașul a fost construit pe o fâșie îngustă de pământ între Städtiberg și râul Aare. A primit statutul de oraș de la Berchtold I de Strassberg în 1260, confirmat ulterior în 1288. Sub stăpânirea baronilor, orașul a devenit centrul senioriei Büren. În secolele al XIII-lea și al XIV-lea, conții de Neuchâtel au câștigat influență în seniorie. În 1345, dificultățile financiare l-au forțat pe Imer de Strassberg să gajeze unele drepturi asupra orașului către Solothurn. În 1369, Solothurn a dobândit și dreptul de a colecta taxe și vămile în Büren. În 1375, Enguerrand de Coucy a asediat orașul, dar nu l-a cucerit. După moartea lui Imer, orașul a fost moștenit de conții de Neu-Kyburg, care l-au vândut ulterior Austriei. În timpul bătăliei de la Sempach, Büren a fost asediat și capturat de Berna, iar în 1388 a fost plasat sub control comun Berna-Solothurn. În 1393, teritoriul capturat a fost în cele din urmă divizat, iar Büren a devenit capitala unui nou districtbernez. Între 1620 și 1625, castelul Büren a fost construit pe strada principală ca reședință oficială a executorului judecătoresc bernez.
Cea mai veche parte a bisericii orășenești Sfânta Ecaterina este corul, datând din al treilea sfert al secolului al XIII-lea. Restul bisericii a fost finalizat între acea perioadă și anul 1500. Până în 1375, aceasta a devenit o parohie independentă.
Consiliul municipal și-a numit primul primar consemnat în 1254. Cel mai vechi sigiliu al orașului datează din 1273. Statutul orașului din 1288 i-a acordat dreptul de a organiza piețe. În 1284 a fost menționat pentru prima dată un pod cu taxă peste Aare. În 1478, piețele de sare, fier, oțel, lână și lenjerie au trecut sub control bernez. Orașul dispunea atât de o piață centrală, cât și de dane pe Aare, precum și de hanuri și depozite pentru a atrage comercianții. În 1481, piețele săptămânale s-au adăugat târgurilor trimestriale. Economia orașului s-a bazat atât pe comerț, cât și pe agricultură. În secolele al XV-lea și al XVI-lea a fost construită o nouă primărie cu o hală de piață la parter. În secolul al XVI-lea s-au deschis un spital și o școală. Începând cu secolul al XV-lea, orașul a început să exploateze pășuni montane, o lăptărie și o fabrică de brânză ca fief al prințului-episcop de Basel. Fabrica de cărămidă, astăzi dezafectată, a fost menționată prima dată în 1630.
După invazia franceză din 1798, a devenit capitala districtului Büren din Republica Helvetică. După Actul de Mediere și Congresul de la Viena, districtul a rămas parte a cantonului Berna.
În secolul al XIX-lea, orașul a început să decadă. Nicio linie de cale ferată majoră nu trece prin el, iar transportul pe apă și-a pierdut din importanță. În 1876, linia regională de cale ferată Lyss-Solothurn a conectat orașul cu vecinii săi. Câteva fabrici mici s-au stabilit aici, inclusiv manufacturi de ceasuri, dar acestea s-au închis ulterior. Dintre vechile fabrici au rămas doar fabrica de roți dințate și utilaje (construită în 1946) și o unitate de procesare a cărnii (construită în 1945). Totuși, la sfârșitul secolului al XX-lea, în Büren s-au mutat noi unități de anodizare și electronică. Canalul Nidau-Büren, construit între 1868 și 1875, a ajutat la protejarea orașului de inundații și a deschis noi terenuri agricole. Cultivarea sfeclei de zahăr și creșterea animalelor rămân importante. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, aici a funcționat cel mai mare lagăr de refugiați din Elveția. Podul de lemn a fost construit în 1821 și înlocuit în 1991, după un incendiu survenit în același an. Pe lângă administrația districtuală, Büren găzduiește biroul silvic, școala secundară, un cămin de bătrâni și o unitate de îngrijire spitalicească ambulatorie.
Demografie Büren an der Aare are o populație (conform datelor din decembrie 2020) de 3.622 de locuitori. Începând cu anul 2014, 16,6% din populație este formată din cetățeni străini rezidenți. În ultimii 4 ani (2010–2014), populația s-a modificat cu o rată de 5,93%. Rata natalității în municipalitate, în 2014, a fost de 8,7, în timp ce rata mortalității a fost de 9,9 la mia de locuitori.
Majoritatea populației (conform datelor din 2000) vorbește limba germană (2.800 de persoane sau 91,0%) ca primă limbă, italiana este a doua cea mai comună (51 de persoane sau 1,7%), iar franceza este a treia (38 de persoane sau 1,2%). Există 2 persoane care vorbesc limba retoromană.
Populația localității este redată în graficul următor:
Religie Conform recensământului din 2000, 419 persoane (13,6%) erau romano-catolice, în timp ce 2.123 (69,0%) aparțineau Bisericii Reformate Elvețiene. Din restul populației, existau 25 de membri ai unei biserici ortodoxe (aproximativ 0,81% din populație), 3 persoane (aproximativ 0,10% din populație) care aparțineau Bisericii Creștin-Catolice și 203 persoane (aproximativ 6,60% din populație) care aparțineau unei alte biserici creștine. Existau 2 persoane (aproximativ 0,06% din populație) de religie iudaică și 78 (aproximativ 2,53% din populație) de religie islamică. S-au înregistrat 5 persoane budiste, 40 de persoane hinduse și o persoană care aparținea unei alte biserici. 180 de persoane (aproximativ 5,85% din populație) nu aparțineau niciunei biserici, fiind agnostice sau atee, iar 99 de persoane (aproximativ 3,22% din populație) nu au răspuns la întrebare.
Situri de patrimoniu de importanță națională Castelul Büren este listat ca sit de patrimoniu elvețian de importanță națională. Întregul oraș vechi din Büren an der Aare face parte din Inventarul Siturilor de Patrimoniu Elvețian.
Personalități (1794 în Büren an der Aare – 1887), geolog elvețian din secolul al XIX-lea. (1891 în Büren an der Aare – 1969), atlet american, medaliat cu bronz la maraton în cadrul Jocurilor Olimpice de vară din 1912.
Note
Referințe
Vezi și Listă de localități din cantonul Berna
Legături externe
Categorie:Localități din cantonul Berna Categorie:Comune din cantonul Berna