Factorul neurotrofic derivat din creier (BDNF), cunoscut și ca abrineurină, este o proteină codificată, la om, de gena BDNF. BDNF este un membru al familiei de factori de creștere , înrudiți cu (NGF), familie care include și și /NT-5. sunt prezenți atât în creier, cât și în periferie. BDNF a fost izolat pentru prima dată din creier de porc în 1982 de către Yves-Alain Barde și Hans Thoenen.

BDNF activează .

Funcție BDNF acționează asupra anumitor neuroni din sistemul nervos central și din sistemul nervos periferic care exprimă , contribuind la supraviețuirea neuronilor existenți și stimulând creșterea și diferențierea de noi neuroni și sinapse. În creier, este activ în hipocamp, cortexul cerebral și – regiuni esențiale pentru învățare, memorie și funcții cognitive superioare. BDNF este exprimat și în retină, rinichi, prostată, , și poate fi detectat și în salivă.

BDNF este esențial pentru . Deși majoritatea neuronilor din creierul mamiferelor se formează prenatal, anumite regiuni ale creierului adult își păstrează capacitatea de a genera noi neuroni din celule stem neuronale, proces cunoscut sub numele de . Neurotrofinele sunt proteine care stimulează și reglează neurogeneza, iar BDNF este una dintre cele mai active.

BDNF este sintetizat în reticulul endoplasmatic și secretat din . Acesta se leagă de (CPE), iar s-a sugerat că întreruperea acestei interacțiuni determină pierderea sortării BDNF în veziculele cu miez dens. Fenotipul poate fi sever, incluzând letalitate postnatală. Alte caracteristici includ pierderea neuronilor senzoriali, cu afectarea coordonării, echilibrului, auzului, gustului și respirației. Șoarecii knockout prezintă, de asemenea, anomalii cerebeloase și o creștere a numărului de neuroni simpatici.

S-a demonstrat că cresc semnificativ (de până la trei ori) sinteza BDNF în creierul uman, fenomen parțial responsabil pentru neurogeneza indusă de exerciții fizice și pentru îmbunătățirea funcției cognitive. De asemenea, niacina pare să crească expresia BDNF și a .

Mecanism de acțiune BDNF se leagă de cel puțin doi receptori de pe suprafața celulelor capabile să răspundă la acest factor de creștere: (pronunțat „Track B”) și (receptorul factorului de creștere nervoasă cu afinitate scăzută, cunoscut și sub numele de p75). De asemenea, BDNF poate modula activitatea diverșilor receptori neurotransmițători, inclusiv a . S-a demonstrat, de asemenea, că BDNF interacționează cu calea de semnalizare a . Expresia reelinei de către scade în cursul dezvoltării sub influența BDNF. În mod similar, BDNF reduce expresia reelinei în cultura neuronală.

TrkB Receptorul TrkB este codificat de gena și aparține unei familii de receptori tirozin-kinazici care include și . TrkB depinde de legarea specifică a ligandului său, BDNF, un factor neurotrofic dependent de activitate, exprimat pe scară largă, care reglează și este dereglat în urma leziunilor hipoxice.

LNGFR Rolul celuilalt receptor al BDNF, , este mai puțin clar. În timp ce receptorul TrkB interacționează cu BDNF într-o manieră dependentă de ligand, toate neurotrofinele pot interacționa cu receptorul p75. Activarea receptorului p75 conduce la activarea căii de semnalizare . Astfel, semnalizarea neurotrofică poate declanșa apoptoza în locul căilor de supraviețuire în celulele care exprimă receptorul p75 în absența receptorilor Trk. Studii recente au arătat că o izoformă trunchiată a receptorului TrkB (t-TrkB) poate acționa ca factor dominant negativ față de receptorul de neurotrofină p75, inhibând activitatea acestuia și prevenind moartea celulară mediată de BDNF.

Note

Categorie:Factori de creștere