Reacțiile la protestele din Iran din 2025–2026 acoperă răspunsurile oficialilor și instituțiilor iraniene, ale guvernelor străine, ale organizațiilor internaționale și ale personalităților publice la protestele care au început în decembrie 2025.

Republica Islamică Iran

Instituții guvernamentale și de stat

Liderul Suprem Ali Khamenei, liderul suprem al Iranului, a declarat: „O să vorbim cu protestatarii, dar protestatarii trebuie puși la locul lor.”

Președintele Președintele Masoud Pezeshkian a declarat într-o emisiune televizată: „Suntem în război total cu Israelul, Europa și Statele Unite ale Americii” și a spus că „dacă nu rezolvăm problema mijloacelor de trai ale oamenilor, vom ajunge în iad”.

Alți înalți funcționari , purtătoarea de cuvânt a guvernului, a declarat pe rețelele de socializare că guvernul recunoaște protestele și că va auzi și „voci dure”.

Pe 7 ianuarie 2026, comandantul-șef al armatei iraniene, generalul , a declarat că Iranul considera escaladarea „retoricii ostile” ca o amenințare și că va răspunde dacă aceasta va continua, după ce președintele american Donald Trump și prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu și-au exprimat sprijinul pentru proteste.

Președintele Curții Supreme iraniene, , a avertizat că „nu va exista clemență” pentru cei despre care a spus că ajută „inamicul” pe fondul tulburărilor continue și a dat vina pe Statele Unite și Israel pentru utilizarea unor metode „hibride” pentru a destabiliza Iranul.

, președintele Adunării Consultative Islamice, a declarat că „indivizi rău intenționați și mișcări organizate” au încercat să transforme revendicările în „haos”, afirmând totodată că preocupările legate de mijloacele de trai publice ar trebui abordate în mod responsabil.

, șeful , a declarat că „criticile și cererile sunt dreptul națiunii”, dar a susținut că acestea nu ar trebui exprimate într-un mod care să semnaleze „inamicii” Iranului.

Ministrul de externe i-a cerut președintelui american Donald Trump să redeschidă negocierile într-un editorial publicat în The Guardian, potrivit Iran International.

Acțiuni de stat și măsuri economice Pe 31 decembrie 2025, după ce o clădire guvernamentală a fost atacată în Fasa, au suspendat activitatea instituțiilor publice la nivel național până pe 4 ianuarie 2026, afirmând în același timp că motivele au fost vremea rece și economisirea energiei.

Guvernul a întrerupt subvenționarea cursului de schimb rial-dolar american, o metodă folosită de mult timp pentru a sprijini importurile și a reduce inflația.

Demisii După ce rialul iranian a atins un minim istoric, Mohammad Reza Farzin a demisionat din funcția de lider al Băncii Centrale a Iranului și a fost înlocuit cu .

Vicepreședintele și-a prezentat demisia, dar aceasta nu a fost acceptată de președintele Pezeshkian.

, consilier politic al președintelui, a demisionat.

Acțiuni supresive Regimul iranian a importat 800 de membri ai milițiilor străine pentru a înăbuși protestele.

mass-media de stat a descris greva și demonstrațiile drept „revolte” și a avertizat cu privire la persoane care se presupune că s-ar infiltra în bazaruri pentru a transforma sloganuri economice în sloganuri politice.

O publicație locală afiliată IRGC, conectată la cazarma provincială Lorestan a IRGC, a susținut că protestatarilor li se furnizau muniții și arme de foc din camioane fără numere de înmatriculare.

Reacții ale unor persoane publice Fostul general al IRGC, , a avertizat că Iranul va da o „lovitură zdrobitoare” în cazul unui alt atac din partea Israelului.

Proeminentul politician reformist , aflat în închisoare, a criticat modul în care guvernul a gestionat criza economică și a cerut schimbări politice, subliniind totodată că „protestul pașnic este un drept legal inalienabil al cetățenilor”.

, căpitanul echipei naționale de fotbal a Iranului, a cerut oficialilor să asculte cererile publicului și a comentat despre înrăutățirea condițiilor economice.رهبر انقلاب: ما با معترض حرف می‌زنیم اما اغتشاش‌گر را باید سرجایش نشاند

Internațional

Diaspora iraniană miniatura| organizează un miting de solidaritate la Perth, Australia, pe 4 ianuarie 2026, împotriva Republicii Islamice. Reza Pahlavi, fiul șahului Mohammad Reza Pahlavi, și-a exprimat sprijinul față de protestatari și a făcut apel la toți iranienii, inclusiv la forțele de securitate și de aplicare a legii, să se alăture protestelor.

, colider al (MEK), a declarat că protestatarii „au insuflat frică unui inamic slăbit”, avertizând forțele de securitate care respectă ordinele de reprimare a protestelor că „instanțele unui Iran liber (vă așteaptă)”.

, avocat specializat în drepturile omului și expert în Iran, a declarat că, deși criza economică a fost catalizatorul protestului, sloganurile și comportamentul protestatarilor arată o nemulțumire profundă față de guvernul iranian și dorința de a-l răsturna.

Disidenta iraniană și laureata Premiului Nobel Shirin Ebadi, a condamnat forțele de securitate iraniene pentru că au tras direct asupra protestatarilor neînarmați din Fasa, numind acest lucru o încălcare a drepturilor omului. Într-un mesaj distribuit pe Instagram, Ebadi a subliniat că utilizarea muniției reale împotriva civililor neînarmați nu poate fi justificată. Ea a îndemnat autoritățile să oprească imediat violențele, să asigure îngrijiri medicale adecvate pentru cei răniți și să investigheze cine a autorizat utilizarea focului împotriva protestatarilor din Fasa.

, jurnalist irano-american și activist pentru drepturile omului, a declarat că mesajul președintelui Donald Trump către Iran le-a transmis oamenilor un „mesaj puternic” de speranță și că se află de partea bună a istoriei.

a organizat mitinguri de solidaritate în întreaga lume, inclusiv în Canada, Regatul Unit, Australia și Statele Unite.

Australia Ministerul australian de Externe a declarat că guvernul australian a condamnat violențele comise de autoritățile iraniene și a cerut Iranului să respecte drepturile protestatarilor pașnici.

Uniunea Europeană La 3 ianuarie 2026, Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) a declarat că UE urmărește îndeaproape evoluțiile din Iran și a cerut autorităților iraniene să respecte drepturi, inclusiv libertatea de exprimare, de asociere și de întrunire pașnică, inclusiv asigurarea accesului la informații, și să se abțină de la acte de violență împotriva protestatarilor.

Israel Agenția națională de informații a Israelului, Mossad, și-a arătat sprijinul pentru proteste, declarând: „Suntem alături de voi. Nu doar de la distanță și verbal. Suntem alături de voi pe teren.”

Oficialii israelieni din domeniul apărării erau în alertă maximă, monitorizând posibilitatea unui atac cu rachete iraniene. Mai mulți politicieni israelieni și-au exprimat sprijinul pentru proteste.

Pe 4 ianuarie 2026, prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a declarat că israelienii „se identifică cu lupta poporului iranian” și a sugerat că este „foarte posibil” ca protestele să fi marcat un moment în care iranienii „și-au luat soarta în propriile mâini”.

Actori kurzi (PAK) a cerut o coordonare politică urgentă între partidele kurde pentru „a articula o poziție politică unificată și a conveni asupra unor măsuri comune kurde și a unor pași practici care să răspundă aspirațiilor poporului și realităților de pe teren”.

(PJAK) a emis o declarație publică în care își exprimă sprijinul pentru grevele și demonstrațiile comercianților și cetățenilor. În declarația sa, organizația a atribuit crizele sociale și economice continue din Iran politicilor statale pe termen lung de represiune, gestionare economică defectuoasă și excluziune politică.

(KDPI) și-a exprimat sprijinul pentru demonstrațiile publice și acțiunile sindicale, invocând inflația severă și deteriorarea condițiilor de viață din întreaga țară.

a susținut public protestele și grevele comercianților și cetățenilor, descriindu-le drept răspunsuri legitime la dificultățile economice. În declarația sa, partidul a considerat guvernul iranian responsabil pentru înrăutățirea condițiilor economice, invocând alocarea greșită a resurselor și cheltuielile militare regionale.

Regatul Unit În Regatul Unit, membri ai diasporei iraniene au organizat un miting de solidaritate în fața clădirii 10 Downing Street din Londra, pe 3 ianuarie 2026, organizat de Asociația Femeilor Anglo-Iraniene din Regatul Unit; o demonstrație separată, organizată în apropiere, și-a exprimat sprijinul pentru Reza Pahlavi.

Ministerul de Externe al Regatului Unit a sfătuit împotriva oricăror călătorii în Iran, avertizând că guvernul britanic nu va putea evacua cetățenii britanici sau oferi asistență consulară față în față în caz de tulburări grave sau de deteriorare a situației de securitate.

Organizația Națiunilor Unite Secretarul general al Națiunilor Unite, António Guterres, a cerut respectarea protestelor pașnice în timpul tulburărilor.

Statele Unite ale Americii Departamentul de Stat al Statelor Unite și-a exprimat sprijinul față de protestatari și a îndemnat guvernul iranian să respecte drepturile cetățenilor și să răspundă preocupărilor acestora, în loc să recurgă la „reducerea la tăcere violentă”.

Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că conducerea Iranului „are o mulțime de probleme. Au o inflație enormă. Economia lor este în faliment. Și știu că oamenii nu sunt atât de fericiți”, criticând totodată răspunsul violent al guvernului la proteste: „Ucid oameni. De fiecare dată când au loc revolte sau cineva formează un grup, mic sau mare, încep să împuște oameni.”

Ambasadorul SUA la Națiunile Unite, , a postat pe rețelele de socializare: „Poporul iranian își dorește libertate. A suferit din cauza ayatollahilor prea mult timp. Suntem alături de iranienii de pe străzile Teheranului și din întreaga țară, în timp ce protestează împotriva unui regim radical care nu le-a adus decât recesiune economică și război.”

Pe 2 ianuarie 2026, Donald Trump a declarat că SUA va interveni dacă Iranul răspunde violent la proteste. Trump a declarat pe : „Dacă Iranul ucide violent protestatari pașnici, așa cum este obiceiul lor, Statele Unite ale Americii le vor veni în ajutor. Suntem pregătiți și gata de acțiune.”

Pe 3 ianuarie, după atacurile americane care au dus la capturarea președintelui Venezuelei, Nicolás Maduro, senatoarea republicană a declarat pe X: „Dacă aș fi liderul Iranului, m-aș duce să mă rog la moschee.”

Pe 4 ianuarie, președintele Trump a avertizat că Statele Unite ar putea interveni dacă autoritățile iraniene își intensifică răspunsul la protestele naționale în curs, spunând că Iranul va fi „lovit foarte puternic” dacă forțele de securitate vor continua să ucidă demonstranți. Într-un interviu acordat reporterilor de la bordul aeronavei Air Force One, Trump a declarat că SUA monitorizează îndeaproape situația și a semnalat că violențele suplimentare împotriva protestatarilor ar putea declanșa un răspuns american puternic.

Pe 5 ianuarie 2026, Departamentul de Stat al SUA a postat un avertisment adresat conducerii iraniene pe contul său X în limba persană, afirmând că „Președintele Trump este un om de acțiune. Dacă nu știați înainte, acum știți. Nu vă puneți cu președintele Trump”.

Note

Categorie:Iran Categorie:Proteste după țară