Petre Bucșa (n. 11 martie 1919, sat Deleni, comuna Petreștii de Jos, județul Cluj – d. 9 mai 2006, Cluj-Napoca) a fost un poet, prozator și traducător român, membru al Uniunii Scriitorilor din RomâniaPetre Bucșa, Uniunea Scriitorilor din România - Filiala Cluj. Accesat la 12 ianuarie 2026.. A semnat uneori în publicațiile vremii și cu pseudonimele Petre Bucșia sau Barbu Petreanu. A fost supranumit de critica literară „un poet al Apusenilor”.

Biografie

Primii ani și educația S-a născut în satul Indol (astăzi Deleni), comuna Petreștii de Jos, județul Cluj, într-o familie de țărani, Petru și Maria Bucșa. Copilăria și tinerețea sa au fost marcate de greutăți materiale și tragediile războiului: fratele său, Ion, a murit pe front la Stalingrad, iar fratele cel mic, Horia, a decedat la vârsta de 16 ani în urma exploziei unui proiectil rămas după război.

A urmat primele patru clase de liceu la Turda, la Liceul „Regele Ferdinand”. Pentru a-și putea susține financiar studiile, a lucrat în timpul vacanțelor la minele de aur din Baia de Arieș. Studiile liceale și pedagogice le-a continuat la Școala Normală din Abrud, apoi la cea din Cluj. În urma Dictatului de la Viena (1940), a fost nevoit să se refugieze și să-și finalizeze studiile la Școala Normală din Deva, promoția 1941.

Ulterior, a absolvit Facultatea de Științe Juridice a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj în anul 1954.

Activitatea militară În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, Petre Bucșa a fost sublocotenent de rezervă în Batalionul 12 Vânători de Munte. A participat la campania armatei române pentru eliberarea Transilvaniei de Nord, luptând pe fronturile din Ungaria și Cehoslovacia, ajungând până în Munții Tatra. A fost grav rănit în luptele de la Banská Bystrica. Experiența frontului a constituit o sursă majoră de inspirație pentru proza sa de război.

Cariera profesională După război, a activat în învățământ ca profesor și director de școală elementară. A deținut funcții administrative, fiind inspector și inspector-șef al Secției Regionale de Învățământ și Cultură (până în 1960), apoi lector la Institutul de Perfecționare a Cadrelor Didactice.

Începând cu 1962, a fost director al Liceului „Ady-Șincai” din Cluj-Napoca. Între anii 1972 și 1980, a ocupat funcția de director al Teatrului Național din Cluj-Napoca.

Un moment semnificativ în biografia sa l-a constituit participarea la înmormântarea filosofului și poetului Lucian Blaga la Lancrăm, în 9 mai 1961. Petre Bucșa a fost unul dintre puținii intelectuali clujeni care au avut curajul să fie prezenți la eveniment, sfidând supravegherea strictă a organelor de Securitate din acea perioadă.

Activitatea literară A debutat publicistic în reviste literare precum Luceafărul (Sibiu), Universul literar sau Pagini literare la începutul anilor '40. Debutul editorial a avut loc în 1943 cu volumul de versuri Cetini mohorâte.

Opera sa poetică abordează teme precum dragostea de țară, drama istorică a Transilvaniei, cultul eroilor naționali (Horea, Avram Iancu), dar și meditații asupra trecerii timpului. Proza sa este de factură realistă și memorialistică, surprinzând drama țăranului român confruntat cu războiul și colectivizarea.

Ecouri ale Dictatului de la Viena Poemul „La Ocoliș în făgădău”, publicat în volumul de debut Cetini mohorâte (1943), a devenit una dintre cele mai cunoscute creații ale sale, surprinzând suferința colectivă a românilor din Apuseni după trasarea noii frontiere pe Dealul Feleacului în 1940. Versurile au intrat în memoria comunității, fiind percepute ca un cântec de jale și revoltă împotriva graniței impuse arbitrarMaia Buzdugan, Petre Bucșa (1919-2006) - Poet al Apusenilor, pag. 14.:La Ocoliș în făgădău,

Se bea hordău după hordău,

Că-i jele mare, fără leac,

De cându-i hatu la Feleac...

Opera

Volume de poezie

Cetini mohorâte, Editura Detunata, Zlatna, 1943 De n-ar veni noaptea..., Editura pentru Literatură, București, 1969 Ceremonii, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1978 Cutremurul cuvintelor, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1982 Mereu iubirea, Editura Eminescu, București, 1988 Însoritele izvoare, Editura Ion Creangă, București, 1989 Trecând prin anotimpuri (antologie), Cartea Românească, 1990 Transparențe, Editura Porto-Franco, Galați, 1993 Melancolii policrome (1941-1984), Editura Mesagerul, Cluj-Napoca, 1994 Cad negurile, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 1999

Proză

Dincolo de uitare, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1984 Când cocoșii uitară să mai cânte, Editura Mesagerul, Cluj-Napoca, 1998

Traduceri și colaborări

Stiletul, roman de A. Rîbakov (în colaborare cu Marcel Gafton) Sherlock Holmes, piesă de teatru (în colaborare cu Horia Bucșa)

Note

Vasile Rebreanu, Toamna patriarhului, articol omagial, martie 1994. Dumitru Cerna, Un poet, un poem, în Cotidianul Transilvan, 31 mai 2006.

Bibliografie

Petru Poantă, Prefață la volumul Trecând prin anotimpuri, Editura Cartea Românească, 1990. Tudor Dumitru Savu, Melancolie și discreție (Cuvânt înainte), în volumul Cad negurile, 1999. Vasile Gionea, Aspecte din poezia patriotică și de război actuală, în revista Luceafărul, Sibiu, ianuarie 1944. Constantin Cubleșan, Cuvânt înainte la volumul Când cocoșii uitară să mai cânte, Editura Mesagerul, 1998.

Legături externe

Petre Bucșa - Uniunea Scriitorilor din România, Filiala Cluj

Categorie:Nașteri în 1919 Categorie:Decese în 2006 Categorie:Membri ai Uniunii Scriitorilor din România Categorie:Poeți români din secolul al XX-lea Categorie:Prozatori români Categorie:Traducători români Categorie:Oameni din județul Cluj Categorie:Decese în Cluj