Alegerile prezidențiale vor avea loc în Brazilia pe 4 octombrie 2026 pentru a alege președintele și vicepreședintele. Dacă niciun candidat la președinție nu întrunește o majoritate de voturi valide în primul tur, un al doilea tur va avea loc pe 25 octombrie.

Președintele în exercițiu Luiz Inácio Lula da Silva de la Partidul Muncitorilor este eligibil pentru un al patrulea mandat. A declarat în 2022 că nu are în vedere o nouă candidatură, dar în 2024 a declarat că nu poate exclude o posibilă nouă candidatura pentru a împiedica „troglodiții” să ajungă din nou la putere în Brazilia. În 2025, și-a anunțat intenția de a candida pentru a fi reales.

Candidând fără succes la președinție în 1989, 1994 și 1998, Lula a fost ales, în cele din urmă, la alegerile din 2002 și reales în 2006. După aceea a fost succedat de șeful său de cabinet, Dilma Roussef care a fost aleasă în 2010 și realeasă în 2014. Lula a încercat să candideze la președinție pentru un al treilea mandat neconsecutiv în 2018, dar candidatura sa a fost respinsă de Curtea Electorală Superioară din cauza condamnării sale anterioare pentru acuzații de corupție în 2017. O serie de hotărâri judecătorești au dus la eliberarea sa din închisoare în 2019, urmată de anularea condamnării sale și restabilirea drepturilor sale politice până în 2021. Pentru candidatul său la vicepreședinție în alegerile din 2022, Lula l-a ales pe Geraldo Alckmin, care fusese candidat la președinție al Partidului Brazilian al Social Democrației în 2006 (înfruntând-l pe Lula în turul al doilea) și 2018, dar și-a schimbat afilierea și s-a dus în Partidul Socialist Brazilian în 2022.

Lula a câștigat alegerile din 2022 cu cea mai strânsă diferență de voturi din istoria Braziliei, învingându-l pe președintele în exercițiu, Jair Bolsonaro, cu 1,8% (sau 2.139.645 de voturi). Lula a devenit primul președinte brazilian care a obținut un al treilea mandat și a primit cel mai mare număr de voturi la alegerile din Brazilia. În același timp, Bolsonaro, ales în 2018, a devenit primul președinte în exercițiu care a pierdut o candidatură pentru un al doilea mandat de la amendamentul constituțional din 1997 care permitea realegerea consecutivă. Ca răspuns la înfrângerea sa, unii susținători ai lui Bolsonaro au cerut o lovitură de stat militară pentru a împiedica inaugurarea lui Lula, dar nu au reușit să obțină suficient sprijin. Înainte de inaugurarea lui Lula, Bolsonaro a părăsit țara și s-a dus în Statele Unite și ulterior i s-a interzis să candideze pentru un al doilea mandat înainte de 2030.

Context Din 1994 și până-n 2014 alegerile prezidențiale din Brazilia erau dominate de candidații centriști ai Partidului Brazilian al Social Democrației și de stânga ai Partidului Muncitorilor. După încercări nereușite la alegerile prezidențiale din 1989, 1994 și 1998, candidatul Partidului Muncitorilor, Luiz Inácio Lula da Silva, a fost ales la alegerile prezidențiale din 2002 și 2006. Succesoarea sa din același partid, Dilma Rousseff, a fost aleasă la alegerile prezidențiale din 2010 și 2014. Controversata punere sub acuzare a lui Rousseff din 2016 a înlăturat-o din funcție din cauza unor abateri administrative, iar ea a fost succedată de vicepreședintele ei, Michel Temer, din partea partidului centrist Mișcarea Democrată Braziliană. În 2017, Operațiunea Spălătoria Auto a dus în mod controversat la condamnarea și arestarea lui Lula pentru acuzații de corupție de către judecătorul Sergio Moro, ceea ce a împiedicat intenția sa de a candida la alegerile prezidențiale din 2018, în ciuda avansului său substanțial în sondaje. El a fost înlocuit ca și candidat la președinție al partidului său de fostul primar al orașului São Paulo, Fernando Haddad, care a pierdut în fața candidatului de dreapta Jair Bolsonaro, din partea Partidului Social Liberal.

În 2019, Bolsonaro a părăsit Partidul Social Liberal. Aceasta a fost urmată de demiterea sau demisia multor membri ai administrației Bolsonaro, inclusiv a lui Moro, pe care îl numise ministru al justiției și siguranței publice. Bolsonaro a încercat apoi să creeze un alt partid, Alianța pentru Brazilia, dar nu a reușit. În 2021, Bolsonaro s-a alăturat Partidului Liberal și l-a ales pe Walter Braga Netto din partidul său drept candidat la vicepreședinție în locul lui Hamilton Mourão, vicepreședintele în exercițiu. O serie de hotărâri ale Curții Federale Supreme care au pus la îndoială legalitatea procesului lui Lula și imparțialitatea judecătorului Moro de atunci au dus la eliberarea lui Lula din închisoare în 2019, urmată de anularea proceselor intentate de Moro împotriva lui Lula și de restabilirea drepturilor politice ale lui Lula până în 2021. Lula și-a lansat candidatura la președinție în 2022, alegându-l drept candidat la vicepreședinție pe Geraldo Alckmin, care fusese candidat la președinție al Partidului Brazilian al Social Democrației în 2006 și 2018, dar și-a schimbat afilierea la Partidul Socialist Brazilian de stânga în 2022. Cele trei partide care l-au susținut pe Bolsonaro în 2022 (Partidul Liberal, Progresiștii și Republicanii) l-au susținut pe Alckmin în 2018 și pe Rousseff în 2014. După plecarea lui Bolsonaro din Partidul Social Liberal, partidul a fuzionat cu Democrații pentru a forma Uniunea Braziliană în 2022.

Sistem electoral

Președintele și vicepreședintele Braziliei sunt aleși pe bază de scrutin comun, utilizând sistemul cu două tururi de scrutin. Primul tur de scrutin are loc în prima duminică din octombrie, care în 2022 a fost pe 2 octombrie. Este ales un candidat care primește mai mult de 50% din totalul voturilor valabile în primul tur. Dacă niciun candidat nu atinge pragul de 50%, cei doi candidați care primesc cele mai multe voturi în primul tur participă la un al doilea tur de scrutin, care are loc în ultima duminică din octombrie (în acest caz, 30 octombrie 2022), iar candidatul care primește o majoritate de voturi în al doilea tur este ales.

Alegători În Brazilia, votul este permis tuturor cetățenilor cu vârsta peste 16 ani. Votul este obligatoriu pentru cetățenii alfabetizați cu vârsta cuprinsă între 18 și 70 de ani, cu excepția recruților; deoarece există recrutare în Brazilia, cei care execută serviciul militar obligatoriu nu au voie să voteze. Cei care sunt obligați, dar nu votează la alegeri și nu prezintă o justificare acceptabilă, cum ar fi absența din localitatea de domiciliu pentru vot la momentul respectiv, trebuie să plătească o amendă, în mod normal 3,51 R$, ceea ce este echivalentul a 0,67 dolari americani începând cu octombrie 2022. În unele cazuri, amenda poate fi anulată, redusă sau majorată până la 35,13 R$ (6,67 dolari). Diaspora braziliană poate vota doar pentru președinte și vicepreședinte. Datorită Statutului de egalitate dintre Brazilia și Portugalia, cetățenii portughezi care locuiesc legal în Brazilia de mai mult de trei ani se pot înregistra și pentru a vota în alegerile din Brazilia.

Procedură

Votul la alegerile din Brazilia se poate face doar în persoană și numai în ziua alegerilor, care este întotdeauna duminica. Nu există nicio prevedere pentru votul prin corespondență sau votul anticipat. Înregistrarea alegătorilor trebuie făcută în avans, iar fiecare alegător poate vota doar într-o singură secție de votare desemnată, fie pe baza domiciliului înregistrat al alegătorului, fie într-o altă locație pe care alegătorul trebuie să o solicite în mod expres dacă intenționează să fie acolo temporar în ziua alegerilor. Alegătorii trebuie să prezinte un act de identitate cu fotografie la secția lor de votare înainte de a începe să voteze.

Peste 92.000 de secții de votare au fost instalate în toate municipalitățile din Brazilia, Districtul Federal și Fernando de Noronha. Majoritatea secțiilor de votare se află în școli publice. În unele zone slab populate, cum ar fi teritoriile indigene, instalarea și utilizarea secțiilor de votare necesită deplasări și logistică extinse. Secții de votare au fost instalate și în 160 de locații din alte țări, în mare parte în misiuni diplomatice ale Braziliei, pentru cetățenii care locuiesc în străinătate.

Votarea se face aproape în întregime cu ajutorul mașinăriilor de vot DRE, concepute pentru o simplitate extremă. Alegătorul formează un număr corespunzător candidatului sau partidului dorit, ceea ce face ca numele și fotografia candidatului sau partidului să apară pe ecran, apoi alegătorul apasă un buton verde pentru a confirma sau un buton portocaliu pentru a corecta și a încerca din nou. De asemenea, este posibil să se lase votul nul apăsând un buton alb sau să se anuleze votul formând un număr care nu corespunde niciunui candidat sau partid. Buletinele de vot pe hârtie sunt utilizate doar în cazul în care o mașină de vot funcționează defectuos sau în locații din străinătate cu mai puțin de 100 de alegători.

Sistemul electronic este supus unor teste ample, inclusiv pe mașinării selectate aleatoriu din secțiile de votare reale în ziua alegerilor, sub supravegherea partidelor politice, pentru a exclude frauda. După încheierea votării, fiecare mașinărie imprimă o evidență a voturilor totale pentru fiecare candidat sau partid, care este afișată public pentru comparare cu rezultatele publicate electronic. Sistemul furnizează rezultatele complete ale alegerilor, de obicei la câteva ore după încheierea votării, ceea ce este extrem de rapid pentru o populație atât de mare precum Brazilia. În același timp, sistemul nu creează o evidență fizică a voturilor individuale pentru a permite o renumărare completă a voturilor.

Numărarea parțială a voturilor pentru o funcție poate începe să fie publicată doar după încheierea votului în toate localitățile din Brazilia care votează pentru funcția respectivă, pentru a evita influențarea celor care încă votează. Din cauza fusurilor orare din Brazilia, în anii precedenți, numărarea voturilor pentru președinte (singura care combină voturile din mai multe state) putea începe să fie publicată doar după încheierea votului la UTC−05:00, la două ore după încheierea acestuia pentru marea majoritate a populației la UTC−03:00. Pentru a evita această așteptare nedorită, Curtea Electorală Superioară a dispus pentru anul 2022 ca secțiile de votare să funcționeze în același timp în întreaga țară, indiferent de fusul orar: 9:00 - 18:00 UTC−02:00, 8:00 - 17:00 UTC−03:00, 7:00 - 16:00 UTC−04:00 și 6:00 - 15:00 UTC−05:00. Politicienii din statul Acre (UTC−05:00) au depus o plângere împotriva acestei ordonanțe din cauza începerii nerezonabil de devreme a pregătirilor pentru vot în ora lor locală; plângerea a fost respinsă de Curtea Federală Supremă. Ora unificată de vot nu se aplică secțiilor de votare pentru cetățenii din străinătate, care funcționează în continuare între orele 8:00 și 17:00, ora locală, chiar dacă unele dintre ele se termină cu până la patru ore după UTC−03:00. Se așteaptă ca situația să rămână aceeași și în 2026.

Candidați prezidențiali Candidați confirmați PartidCandidat la funcția de președinteCandidat la funcția de vicepreședinte CoalițieTimp de emisie gratuit Partidul Muncitorilor(PT13)Luiz Inácio Lula da SilvaPreședintele Braziliei (2003–2011, 2023–prezent)Deputat federal de São Paulo (1987–1991)Geraldo Alckmin (PSB)Vicepreședintele Braziliei (2023–prezent)Guvernatorul São Paulo (2001–2006, 2011–2018)Viceguvernatorul São Paulo (1995–2001)Deputat federal de São Paulo (1987–1995)Primarul orașului Pindamonhangaba (1977–1982)Brazilia Gata De Mai Mult: Brazilia Speranței (PT, PCdoB, PV) PSOL REDE Federation (PSOL, REDE) Partidul Socialist Brazilian (PSB)