dreapta|miniatura|300x300px|Prima ahnentafel, publicată de Michaël Eytzinger în Thesaurus principum hac aetate in Europa viventium (Cologne, 1590, pp. 146–147), în care acesta ilustrează pentru prima dată noua sa teorie funcțională de numerotare a strămoșilor. Schema îl prezintă pe Henric al III-lea al Franței ca nr. 1, de cujus, împreună cu strămoșii săi pe cinci generații. Restul volumului cuprinde 34 de ahnentafeluri suplimentare dedicate conducătorilor și prinților Europei, realizate folosind această metodă. miniatura|Document de afișare a stemei în sistemul Seize Quartiers (1786) O ahnentafel (din germană „masa strămoșilor”) sau ahnenreihe („seria strămoșilor”) este un sistem de numerotare genealogică utilizat pentru listarea strămoșilor direcți ai unei persoane într-o secvență fixă de ascendență. Subiectul (sau probandul) unei ahnentafel este listat cu nr. 1, tatăl subiectului cu nr. 2 și mama cu nr. 3, bunicii paterni cu nr. 4 și nr. 5, iar bunicii materni cu nr. 6 și nr. 7, continuând astfel de-a lungul generațiilor. Cu excepția poziției nr. 1, care poate fi ocupată de un bărbat sau de o femeie, toate persoanele cu număr par sunt bărbați, iar toate persoanele cu număr impar sunt femei.
În această schemă, numărul tatălui oricărei persoane este dublul numărului persoanei respective, iar numărul mamei este dublul numărului persoanei respective plus unu. Folosind această definiție a numerotării, se pot obține anumite informații de bază despre indivizii enumerați fără a fi necesare cercetări suplimentare.
Această construcție afișează genealogia unei persoane într-o formă compactă, fără a fi necesară o diagramă, precum un arbore genealogic. Este utilă în special în situațiile în care prezentarea unei genealogii este limitată la text simplu, de exemplu în e-mailuri sau în articole din grupuri de știri. Din punct de vedere conceptual, o ahnentafel reprezintă o metodă de stocare a unui arbore binar într-o matrice, prin listarea nodurilor (indivizilor) pe niveluri, în ordinea generațiilor.
Sistemul de numerație ahnentafel este cunoscut și sub denumirea de Metoda Eytzinger, după , istoricul de origine austriacă care a publicat pentru prima dată principiile sistemului în 1590;Eytzinger, Michael, Thesaurus principum hac aetate in Europa viventium, quo progenitores eorum... simul ac fratres et sonores inde ab origine reconduntur... usque ad annum..., Cologne: G. Kempensem, 1590 (1591). Note: In commentaries, his surname may appear in variant forms, including: Aitsingeri, Aitsingero, Aitsingerum, Eyzingern. Metoda Sosa, denumită după Jerónimo de Sosa, genealogistul spaniol care a popularizat acest sistem de numerotare în lucrarea sa Noticia de la gran casa de los marqueses de Villafranca din 1676;Jouniaux, Léo, Généalogie : pratique, méthode, recherche, Quercy: Seuil, 2006, pp. 44–45. și Metoda Sosa–Stradonitz, numită după Stephan Kekulé von Stradonitz, genealogist și fiul chimistului Friedrich August Kekulé, care și-a publicat interpretarea metodei lui Sosa în Ahnentafel-atlas din 1898.Kekulé von Stradonitz, Stephan, Ahnentafel-atlas. Ahnentafeln zu 32 Ahnen der Regenten Europas und ihrer Gemahlinnen, Berlin: J. A. Stargardt, 1898–1904. This volume contains 79 charts of the sovereigns of Europe and their wives. miniatura|Interiorul sihăstriei de la Klause Kastel, Kastel-Staadt „Ahnentafel” este un cuvânt împrumutat din limba germană, iar echivalentele sale germane sunt Ahnenreihe și Ahnenliste. O listă ahnentafel este uneori denumită „Kekulé”, după Stephan Kekulé von Stradonitz. O variantă a acesteia este cunoscută în franceză sub denumirea Seize Quartiers.
Calcularea inductivă Pentru a determina numărul unei persoane fără a întocmi o listă, este necesar mai întâi să se stabilească relația acesteia cu subiectul sau persoana de interes, de exemplu dacă un strămoș este tatăl tatălui mamei tatălui subiectului. Odată stabilită această relație, pot fi utilizate două metode.
Prima metodă Se utilizează definiția conform căreia numărul tatălui este dublul numărului persoanei respective, iar numărul mamei este dublul numărului persoanei respective plus unu, aplicând succesiv operațiile de înmulțire și adunare cu 1. De exemplu, se poate determina ce număr ar avea Sofia de Hanovra într-o ahnentafel a lui (fiul prințesei Anne și nepotul Elisabetei a II-a). Sophia este mama tatălui, tatălui, tatălui, tatălui, tatălui, mamei, tatălui, tatălui, tatălui, tatălui, mamei, mamei lui Phillips. Prin urmare, se aplică succesiv operațiile de înmulțire și adunare, după cum urmează:
1×2 + 1 = 3 3×2 + 1 = 7 7×2 = 14 14×2 = 28 de ani 28×2 = 56 56×2 + 1 = 113 113×2 = 226 226×2 = 452 452×2 = 904 904×2 = 1808 1808×2 = 3616 3616×2 + 1 = 7233
Prin urmare, dacă s-ar întocmi o ahnentafel pentru Peter Phillips, Electora Sofia ar avea numărul 7233, alături de alte valori multiple rezultate din căsătoriile mixte din cadrul familiilor regale, care au condus la colapsul pedigree-ului. (Vezi secțiunea „Numere multiple pentru aceeași persoană” de mai jos.)
A doua metodă Se scrie cifra „1”, care reprezintă subiectul, apoi, de la stânga la dreapta, se notează „0” pentru fiecare tată și „1” pentru fiecare mamă din relația de rudenie, încheind cu strămoșul de interes. Rezultatul constituie reprezentarea binară a numărului ahnentafel al strămoșului. Numărul binar obținut este apoi convertit în formă zecimală. Folosind exemplul Sofiei:
Sophia = mama mamei mamei tatălui tatălui tatălui mamei tatălui tatălui tatălui tatălui tatălui mamei lui Peter Sofia = 1110001000001 1110001000001 = [ 1 ×4096] + [ 1 ×2048] + [ 1 ×1024] + [ 0 ×512] + [ 0 ×256] + [ 0 ×128] + [ 1 ×64] + [ 0 ×32] + [ 0 ×16] + [ 0 ×8] + [ 0 ×4] + [ 0 ×2] + [ 1 ×1] Sofia = 7233
Calcularea deductivă Se poate lucra și invers, pentru a determina relația de rudenie pe baza numărului.
Inversarea primei metode
Se începe prin verificarea dacă numărul este par sau impar. Dacă este impar, ultima verigă a relației este „mama”, astfel că se scade 1 și rezultatul se împarte la 2. Dacă este par, ultima verigă a relației este „tată”, iar numărul se împarte la 2. Pașii se repetă până când se ajunge la 1, construind relația începând cu ultimul termen identificat.
Pe o ahnentafel a Prințului William, John Wark este numărul 116. Se urmăresc pașii: 116/2 = 58 58/2 = 29 29 − 1 = 28 și 28/2 = 14 14/2 = 7 7 − 1 = 6 și 6/2 = 3 3 − 1 = 2 și 2/2 = 1 tată tată mamă tată mamă mamă Prin inversarea acestei metode rezultă că numărul 116, John Wark, este tatăl tatălui mamei mamei prințului William.
Inversarea celei de-a doua metode 1. Conversia numărului ahnentafel din formă zecimală în formă binară, urmată de înlocuirea celui mai din stânga „1” cu numele subiectului și de înlocuirea fiecărui „0” și „1” ulterior cu „tată”, respectiv „mamă”.
John Wark = 116 116 = [ 1 ×64] + [ 1 ×32] + [ 1 ×16] + [ 0 ×8] + [ 1 ×4] + [ 0 ×2] + [ 0 ×1] John Wark = 1110100 John Wark = tatăl tatălui mamei tatălui mamei mamei prințului William
+Demonstrație zecimal binar raport 1 1 proband 2 10 tată 3 11 mamă 4 100 bunic patern 5 101 bunică paternă 6 110 bunic matern 7 111 bunică maternă 8 1000 tatăl tatălui tatălui 9 1001 mama tatălui tatălui 10 1010 tatăl mamei tatălui 11 1011 mama mamei tatălui 12 1100 tatăl tatălui mamei 13 1101 mama tatălui mamei 14 1110 tatăl mamei mamei 15 1111 mama mamei mamei
Calculul numărului generației Numărul generației poate fi calculat ca logaritmul în baza 2 al numărului ahnentafel, rotunjit în jos la un număr întreg prin trunchierea părții zecimale.
De exemplu, numărul 38 este cuprins între 2⁵ = 32 și 2⁶ = 64, deci log₂(38) se află între 5 și 6. Aceasta înseamnă că strămoșul cu numărul 38 aparține generației a cincea și este stră-stră-străbunicul persoanei de referință, care are numărul 1 (generația zero).
Exemplu Exemplul de mai jos este un ahnentafel al Prințului de Wales, care enumeră toți strămoșii săi până la al patrulea străbunic.
William, Prinț de Wales (născut la 21 iunie 1982) Charles al III-lea (născut la 14 noiembrie 1948) Diana, Prințesă de Wales (1 iulie 1961 – 31 august 1997) Prințul Filip, Duce de Edinburgh (10 iunie 1921 – 9 aprilie 2021) Elisabeta a II-a, Regină a Regatului Unit (21 aprilie 1926 – 8 septembrie 2022) Edward John Spencer, al VIII-lea Conte Spencer (24 ianuarie 1924 – 29 martie 1992) Frances Roche (20 ianuarie 1936 – 3 iunie 2004) Prințul Andrei al Greciei și Danemarcei (20 ianuarie 1882 – 3 decembrie 1944) Prințesa Alice de Battenberg (25 februarie 1885 – 5 decembrie 1969) George al VI-lea al Regatului Unit (14 decembrie 1895 – 6 februarie 1952) Elizabeth Bowes-Lyon (4 august 1900 – 30 martie 2002) Albert Spencer, al VII-lea Conte Spencer (23 mai 1892 – 9 iunie 1975) Cynthia Hamilton (16 august 1897 – 4 decembrie 1972) Maurice Roche, al IV-lea baron de Fermoy (15 mai 1885 – 8 iulie 1955) Ruth Gill (2 octombrie 1908 – 6 iulie 1993) George I al Greciei (24 decembrie 1845 – 18 martie 1913) Marea Ducesă Olga Konstantinovna a Rusiei (3 septembrie 1851 – 18 iunie 1926) Prințul Louis de Battenberg (24 mai 1854 – 11 septembrie 1921) Prințesa Victoria de Hesse (5 aprilie 1863 – 24 septembrie 1950) George al V-lea al Regatului Unit (3 iunie 1865 – 20 ianuarie 1936) Mary de Teck (26 mai 1867 – 24 martie 1953) Claude Bowes-Lyon, al 14-lea conte de Strathmore și Kinghorne (14 martie 1855 – 7 noiembrie 1944) Cecilia Cavendish-Bentinck (11 septembrie 1862 – 23 iunie 1938) Charles Robert Spencer, al 6-lea conte Spencer (30 octombrie 1857 – 26 septembrie 1922) Margaret Baring (14 decembrie 1868 – 4 iulie 1906) James Hamilton, al 3-lea duce de Abercorn (30 noiembrie 1869 – 12 septembrie 1953) Rosalind Bingham (26 februarie 1869 – 18 ianuarie 1958) James Roche, al 3-lea baron de Fermoy (28 iulie 1852 – 30 octombrie 1920) Frances Work (27 octombrie 1857 – 26 ianuarie 1947) Colonel William Smith Gill (16 februarie 1865 – 25 decembrie 1957) Ruth Littlejohn (4 decembrie 1879 – 24 august 1964) Christian al IX-lea al Danemarcei (8 aprilie 1818 – 29 ianuarie 1906) Prințesa Louise de Hesse-Kassel (7 septembrie 1817 – 29 septembrie 1898) Marele Duce Constantin Nicolaevici al Rusiei (9 septembrie 1827 – 13 ianuarie 1892) Marea Ducesă Alexandra Iosifovna a Rusiei (8 iulie 1830 – 23 iunie 1911) Prințul Alexandru de Hesse și de pe Rin (15 iulie 1823 – 15 decembrie 1888) Julia von Hauke (12 noiembrie 1825 – 19 septembrie 1895) Ludwig al IV-lea, mare duce de Hesse și de pe Rin (12 septembrie 1837 – 13 martie 1892) Prințesa Alice (25 aprilie 1843 – 14 decembrie 1878) Edward al VII-lea al Regatului Unit (9 noiembrie 1841 – 6 mai 1910) Prințesa Alexandra a Danemarcei (1 decembrie 1844 – 20 noiembrie 1925) Prințul Francisc, duce de Teck (27 august 1837 – 21 ianuarie 1900) Prințesa Mary Adelaide de Cambridge (27 noiembrie 1833 – 27 octombrie 1897) Claude Bowes-Lyon, al 13-lea conte de Strathmore și Kinghorne (21 iulie 1824 – 16 februarie 1904) Frances Bowes-Lyon, contesă de Strathmore și Kinghorne (1830 – 5 februarie 1922) Reverendul Charles Cavendish-Bentinck (8 noiembrie 1817 – 17 august 1865) Louisa Cavendish-Bentinck (23 noiembrie 1833 – 6 iulie 1918) Frederick Spencer, al 4-lea conte Spencer (14 aprilie 1798 – 27 decembrie 1857) Adelaide Spencer, contesă Spencer (27 ianuarie 1825 – 29 octombrie 1877) Edward Baring, primul baron Revelstoke (13 aprilie 1828 – 17 iulie 1897) Louisa Baring, baroneasă Revelstoke (1839 – 16 octombrie 1892) James Hamilton, al 2-lea duce de Abercorn (24 august 1838 – 3 ianuarie 1913) Mary Curzon-Howe (23 iulie 1848 – 10 mai 1929) Charles Bingham, al 4-lea conte de Lucan (8 mai 1830 – 5 iunie 1914) Cecilia Bingham, contesă de Lucan (13 aprilie 1835 – 5 octombrie 1910) Edmond Roche, primul baron Fermoy (august 1815 – 17 septembrie 1874) Elizabeth Roche, baroneasă Fermoy (9 august 1821 – 26 aprilie 1897) Frank Work (10 februarie 1819 – 16 martie 1911) Ellen Wood (18 iulie 1831 – 22 februarie 1877) Alexander Ogston Gill