Biserica de lemn „Schimbarea la Față a Domnului” este un monument istoric aflat în satul Schit Orășeni, comuna Cristești, județul Botoșani. Lăcașul de cult este situat într-o zonă împădurită, pe malul stâng al pârâului Miletin, pe drumul care leagă municipiul Botoșani de Vorona–Liteni–Fălticeni.

Istoric stanga|miniatura|320x320px Biserica de lemn „Schimbarea la Față a Domnului” din Schit Orășeni a fost construită în anul 1760, fiind ctitoria postelnicului Iordache Esecescu și a mamei sale, Safta, conform inscripției ctitoricești păstrate în pronaos, pe peretele despărțitor dintre naos și pronaos.Scurt istoric al Parohiei Schit Orășeni, Mitropolia Moldovei și Bucovinei, https://schitoraseni.mmb.ro/14365-scurt-istoric„Bisericuța de la Schit Orășeni – un statornic megieș al cerului”, Ziarul Lumina, https://ziarullumina.ro/societate/reportaj/bisericuta-de-la-schit-oraseni-un-statornic-megies-al-cerului-84135.html Construcția a fost realizată în timpul domniei lui Grigore Ghica Voievod și a fost ridicată din bârne de stejar, pe temelie de piatră necioplită, fiind acoperită inițial cu draniță sau șindrilă.

Lăcașul a fost edificat pe locul unei vetre monahale mai vechi, atestată documentar în anul 1614, odată cu stabilirea în zonă a unor călugări pustnici de origine rusă. Existența acestui schit anterior este menționată într-o inscripție păstrată pe icoana hramului din catapeteasmă, unde este consemnată data „1614, luna septembrie”, alături de semnătura monahului Varlaam. Această catapeteasmă, provenită de la vechiul schit, a fost transferată și integrată în biserica ridicată în anul 1760, împreună cu alte odoare de cult.

Conform tradiției locale și legendelor păstrate, în codrii deși care acopereau zona actualului sat au viețuit, de-a lungul secolelor XVII–XVIII, numeroși sihaștri retrași în viață de nevoință și rugăciune. Pe acest loc s-au nevoit, de-a lungul timpului, aproximativ 250 de călugări și maici, ale căror morminte se află în vechiul cimitir din jurul bisericii.

Viața pustnicească de la Schit Orășeni este documentată și prin mărturia Sfântului Cuvios Sila de la Sihăstria Putnei, care a sihăstrit aici în jurul anului 1710, pe când avea aproximativ 12 ani, sub ascultarea starețului său, ieroschimonahul Ghedeon. În „Istoricul” său, păstrat în manuscris la Sihăstria Putnei, acesta notează expresia „am rămas fără stareț”, explicând astfel plecarea sa de la Schitul Orășeni și retragerea la Sihăstria Putnei în anul 1712.

Sfântul Cuvios Sila a viețuit ulterior la Sihăstria Putnei timp de 27 de ani, până la trecerea sa la cele veșnice, la data de 23 aprilie 1783. Moaștele sale au fost descoperite în anul 1990, alături de cele ale Sfinților Cuvioși Paisie și Natan.

Dintr-o vatră pustnicească, așezarea monahală de la Schit Orășeni a evoluat, în timp, într-un schit de călugări, iar în jurul anului 1800 a devenit schit de maici. Obștea de maici a funcționat până în anul 1870, când, în urma aplicării legii secularizării averilor mănăstirești, promulgată de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, maicile au fost strămutate la Mănăstirea Agafton.

După această perioadă, lăcașul a fost transformat în biserică de parohie. Începând cu sfârșitul secolului al XIX-lea, biserica a funcționat ca filie a Parohiei „Sfinții Voievozi Mihail și Gavriil” din Cristești, iar din anul 2000 a fost recunoscută ca parohie de sine stătătoare, deservind aproximativ 110 familii.

Așezarea este cunoscută atât sub denumirea de Schit Orășeni, cât și sub numele de Schit – Maici, denumire provenită din perioada îndelungată în care aici au viețuit exclusiv maici. Totodată, numele „Orășeni” reflectă apropierea de municipiul Botoșani și sprijinul oferit de locuitorii târgului acestei vetre monahale.

Arhitectură Biserica de lemn „Schimbarea la Față a Domnului” din Schit Orășeni este o construcție de dimensiuni reduse, reprezentativă pentru arhitectura tradițională moldovenească a bisericilor de lemn. Edificiul este realizat din bârne de stejar, îmbinate la colțuri și așezate pe temelie de piatră necioplită.Scurt istoric al Parohiei Schit Orășeni, Mitropolia Moldovei și Bucovinei, https://schitoraseni.mmb.ro/14365-scurt-istoricBiserica „Schimbarea la Față a Domnului” – Schit Orășeni, Primăria Comunei Cristești, https://primariacristesti.ro/biserica-schimbarea-la-fata-a-domnului-schit-oraseni/

Biserica are plan de navă și este alcătuită din patru încăperi: altar, naos, pronaos și pridvor. Acoperișul este supraînălțat, cu streașină evazată, cunoscută în arhitectura tradițională sub denumirea de „poală moldovenească”.

Planul construcției aparține uneia dintre cele mai vechi tipologii de biserici de lemn din Moldova. Conform cercetătorilor Titu Elian și Ioana Cristache Panait, absida altarului este poligonală, nedecroșată, cu trei laturi, planul general derivând din arhitectura casei țărănești tradiționale. Alura zveltă a edificiului este accentuată de brâul sculptat în motiv de „frânghie”, care înconjoară construcția. O particularitate arhitecturală distinctivă a acestui lăcaș o reprezintă poziționarea brâului: acesta nu este median, așa cum se întâlnește frecvent la alte biserici de lemn, ci este amplasat la aproximativ o treime distanță sub consolele pe care se sprijină acoperișul. Interiorul bisericii, deși căptușit cu scândură, păstrează elemente originale valoroase. Se remarcă acoladele fin sculptate ale arcadelor peretelui despărțitor dintre naos și pronaos, precum și sistemul de boltire realizat printr-o îmbinare complexă de fâșii curbe și calote.

Catapeteasma este cea mai valoroasă piesă de patrimoniu a bisericii. Aceasta este datată 1614 și semnată „Varlaam monahul”, fiind realizată în stil bizantin cu influențe slave. Pictura, veche de aproximativ 400 de ani, a fost executată cu pigmenți naturali și pulbere de aur de origine rusă, utilizând o tehnică rară, caracterizată prin detalii extrem de fine și un registru iconografic unitar, specific unui așezământ pustnicesc.

Patrimoniu Catapeteasma bisericii, datată 1614 și semnată „Varlaam monahul”, este realizată în stil bizantin cu influențe slave, folosind pigmenți naturali și pulbere de aur de origine rusă. Aceasta este considerată cea mai valoroasă piesă de patrimoniu a ansamblului.

Biserica adăpostește icoane vechi, obiecte liturgice, cărți de cult în chirilică și slavonă, precum și o raclă cu un fragment din moaștele Sfântului Cuvios Sila, aduse în anul 2013 de la Sihăstria Putnei.

Restaurare Între anii 2001–2014, biserica a fost restaurată integral, fiind realizat un complex parohial ce include casa parohială, clopotnița, muzeul parohial „Chilia pustnicilor”, paraclisul închinat Sfinților Cuvioși Sila, Paisie și Natan, precum și alte construcții din lemn realizate în stil tradițional.

Importanță culturală Biserica de lemn din Schit Orășeni, este o biserică care a fost construită pe locul de nevoință a unor pustnici ruși. În obștea monahală au fost închinoviate, la începutul secolului al XIX-lea, și surori ale familiei Iurașcu, înrudite cu poetul Mihai Eminescu. În jurul anului 1800, în cadrul acestei comunități monahale s-au stabilit Fevronia, Sofia și Olimpiada Iurașcu, surorile mamei lui Mihai Eminescu. În anul 1814, acestea au decis să se alăture însă mănăstirii Agafton, unde una dintre surori, Olimpiada, a îmbrăcat ulterior straiele de stareță. La schitul Orășeni au fost călugărite și fete din familiile boierești botoșănene Arapu, Mavromati sau Foti

Fotogalerie

Note

Bibliografie

Categorie:Biserici din județul Botoșani