Meton din Atena (greacă: Μέτων ὁ Ἀθηναῖος; gen.: Μέτωνος) a fost un matematician, astronom, geometru și inginer grec care a trăit la Atena în secolul al V-lea î.Hr. Este cel mai bine cunoscut pentru calculele care implică ciclul metonic omonim, de 19 ani, pe care l-a introdus în 432 î.Hr. în calendarul luni-solar atic.Suda Encyclopedia, §mu.801 La Teofrast se poate citi o remarcă cu privire la patria lui Meton, care confirmă faptul că acesta era din Atena și elev al astronomului Phaenos din Atena.Teofrast, Semne ale timpului (în greaca veche Περὶ σημείων). Tot ce se știe despre Phaenos este că era metec Era contemporan cu astronomul Euctemon și a lucrat în strânsă legătură cu acesta. Împreună cu Euctemon, a făcut o serie de observații ale solstițiilor cu scopul de a determina durata anului tropic. Munca lui Euctemon și Meton este una dintre primele realizări efective, alături de scara numerică a intervalelor muzicale, a teoriilor pitagoreice privind ordonarea numerică a Universului.Maurice Caveling, La proportionnalité des grandeurs dans la doctrine de la nature d'Aristote, (titlul în română, „Proporționalitatea mărimilor în doctrina naturii lui Aristotel”), Revue d'histoire des sciences, 1994, Volume 47, Numéro 47-2, pp. 163-188.

Originile sale A existat o dezbatere cu privire la patria lui Meton. Elian vorbește despre el în Variae Historiae (titlul în , reafirmând că Meton este din Leuconoe., XIII: De l'astronome Méton În secolul al V-lea î.Hr., poetul Frinichos Comicul, contemporan cu Aristofan, spune în piesa sa Monotroposunde se poate citi „Meton din Leuconoe, cel care aduce izvoarele”. confirmând că Meton este din Leuconoe. În secolul al III-lea î.Hr., istoricul Filochor precizează că Meton nu a construit niciodată nimic în Colonos și că nimeni nu poate spune dacă Meton a construit cu adevărat ceva sau nimic în acest oraș. Filochor menționează, de asemenea, că Meton a ridicat un heliotropion (gnomon cu repere pentru solstiții) la Atena, în locul unde se ținea adunarea, lângă zidul Pnyx.Atthis.

Teorie În anul 432 î.Hr., Meton a aplicat celebrul ciclu metonic, care se bazează pe o sumă de 235 de lunații sau de zile, echivalentul a 19 ani solari de câte 365 de zile 5/19 fiecare. O estimare mai precisă ar necesita luarea în considerare a unei diferențe de 6 minute și jumătate pe an, care pe durata unui ciclu produce o eroare de 2 ore. De fapt, diferența cumulată este de 2 ore, 4 minute și 23,232 secunde în medie pe ciclu... Pentru rectificările care au fost aduse ciclului inițial al lui Meton, a se vedea Venance Grumel, Traité d'Études byzantines, I La Chronologie P.U.F., pp.31 la 55 (Le cycle lunaire pascal de 19 ans) și pp. 185 la 187 (Les cycles lunaires). Teofrast spune în mod explicit că nu este inventatorul ciclului de 19 ani, descoperit de Phaenos. Istoricii moderni consideră că el l-a preluat de la astronomii babilonieni, care cunoșteau acest ciclu înaintea lui.

Note

Bibliografie

. García Quintela, (2022), Meton of Athens: An Astronomer in the Democratic Landscape of the Polis, Gerión 40/2, p. 553-573 .

Categorie:Astronomi ai Greciei antice