În perioada 1 martie 2026 - 4 martie 2026, mai multe atacuri cu drone Shahed, despre care se crede că provin fie din Iran, fie de la gruparea sa interpusă din Liban, Hezbollah, au lovit Insula Cipru. Atacurile au avut loc în contextul războiului extins dintre Iran și coaliția formată din Israel și Statele Unite, ca răspuns la permisiunea acordată de Regatul Unit pentru utilizarea bazei RAF Akrotiri de către avioane americane în operațiuni împotriva Iranului. Un atac cu rachete balistice a vizat direcția Ciprului, dar nu a provocat daune suplimentare.
Context
După ce Cipru a devenit stat independent în 1960, britanicii au păstrat controlul teritorial asupra a două baze militare pe insulă, formând astfel Teritoriile britanice de peste mări Akrotiri și Dhekelia. Printre armatele cu prezență în Cipru se numără cele ale Greciei, Turciei și .
Înainte de loviturile din 2026, Cipru fusese vizat ultima dată în 1986, când militanți pro-libieni au atacat baza britanică de la Akrotiri cu mortiere, lansatoare de rachete și arme ușoare, rănind trei persoane, ca răzbunare pentru raidurile americane din Libia (Operațiunea El Dorado Canyon). Anterior, Cipru fusese atacat direct de un stat străin în timpul invaziei turce din 1974, care a dus la . Pe măsură ce criza din Orientul Mijlociu s-a extins în anii 2020, au apărut îngrijorări tot mai mari privind securitatea cipriotă, poliția intensificând măsurile la aeroporturi, porturi și ambasade.
La 28 februarie, Iranul a fost lovit de atacuri aeriene israeliano-americane, punctul culminant al unei crize geopolitice de două luni. Drept răspuns, Iranul a început să lanseze atacuri împotriva mai multor țări din regiune. Inițial, prim-ministrul britanic Keir Starmer a declarat că Regatul Unit nu se va implica direct, refuzând cererile americane de a folosi bazele din și RAF Fairford pentru lovituri ofensive, invocând lecțiile din războiul din Irak. Pe 1 martie, după escaladarea represaliilor iraniene, Starmer a schimbat poziția, autorizând accesul SUA la bazele britanice doar pentru operațiuni defensive limitate împotriva lansatoarelor și depozitelor de rachete iraniene, decizie luată cu câteva ore înainte de primul atac cu dronă asupra Akrotiri.
Incidente
Iranul nu a revendicat oficial atacurile asupra Ciprului, iar unele surse atribuie lansarea dronelor grupului Hezbollah din Liban, aliat al Iranului, ca răspuns la permisiunea Marii Britanii de a folosi bazele pentru operațiuni SUA împotriva Iranului.
1-2 martie La 1 martie, la ora 22:03 (UTC), sau 00:03 ora locală pe 2 martie, o dronă „kamikaze” de tip Shahed-136 a lovit baza Royal Air Force (RAF) de la Akrotiri, vizând o , provocând daune minore și o evacuare parțială a facilității, inclusiv relocarea familiilor personalului. Nu au fost raportate victime, iar Ministerul Britanic al Apărării a confirmat că măsurile de protecție sunt la cel mai înalt nivel.
Ulterior, în aceeași zi, forțele britanice și cipriote au interceptat alte două drone Shahed care se îndreptau spre baza Akrotiri, fără alte incidente majore. Nikos Christodoulides, , a subliniat că țara sa nu participă la conflict și nu intenționează să se implice militar.
În răspuns, Grecia a trimis două fregate echipate anti-drone și patru avioane F-16 pentru a proteja Ciprul. Acesta a fost primul atac asupra bazei britanice de la cel din 1986, lansat de militanți libieni.
Reacții
Generalul IRGC Sardar Jabbari a declarat că baza RAF Akrotiri este acum o țintă legitimă, după ce Regatul Unit a permis aterizarea avioanelor americane, și a amenințat că vor „lansa rachete asupra Ciprului cu o asemenea intensitate încât americanii vor fi forțați să părăsească insula”.
Autoritățile bazei au emis alerte de adăpostire pentru locuitorii din apropiere și au început retragerea preventivă a familiilor militarilor britanici. Aeroportul Internațional Paphos a fost evacuat temporar după informații despre drone îndreptându-se spre zona Paphos și baza Andreas Papandreou din apropiere, dar operațiunile au fost reluate ulterior.
Grecia a decis trimiterea a două fregate, Kimon (FDI HN, cu apărare anti-aeriană de rază lungă) și Psara (clasa Hydra, cu sistem anti-dronă CENTAUR), precum și a patru avioane de vânătoare F-16 Block 52+, pentru a întări apărarea Ciprului și a crea o perdea de protecție în Mediterana de Est. Franța și Germania au anunțat, de asemenea, trimiterea de fregate pentru susținere.
În Regatul Unit, atacurile au stârnit temeri privind atragerea țării într-un conflict major, cu Prim-ministrul Keir Starmer autorizând utilizarea bazelor pentru operațiuni defensive SUA și cerând cetățenilor britanici să urmeze sfaturile de călătorie. Liberal-Democrații și Partidul Verde au solicitat un vot în Parlamentul Regatului Unit. Cipru a condamnat Marea Britanie pentru lipsa de transparență privind utilizarea bazelor în scopuri militare, nu doar „umanitare”.
În primele ore ale zilei de 3 martie 2026, satul Akrotiri a fost complet evacuat în urma unei a doua amenințări de securitate, cu excepția a 20 de persoane care au refuzat să-și părăsească locuințele; evacuarea a rămas în vigoare până vineri, cu școli închise și măsuri precauționare.
Note
Vezi și Atacurile iraniene asupra Bahrainului din 2026 Atacurile iraniene asupra Kuweitului din 2026 Atacurile iraniene asupra Qatarului din 2026 Atacurile iraniene asupra Arabiei Saudite din 2026 Atacurile iraniene asupra Emiratelor Arabe Unite din 2026 Atacurile iraniene asupra Omanului din 2026
Categorie:Cipru Categorie:Atacuri aeriene Categorie:Operațiuni militare