Limba rromă boemă a fost un dialect al limbii romani vorbit anterior de populația romă din Boemia (partea de vest a Republicii Cehe de astăzi). A dispărut după Al Doilea Război Mondial, din cauza genocidului majorității vorbitorilor săi în lagărele de exterminare de către Germania nazistă.

Vorbitori Înainte de exterminarea lor în anii 1940, vorbitorii de romani boemi, rromii boemi, făceau parte dintre numeroasele populații nomade din Boemia. Aceștia duceau un mod de viață itinerant (sau semi-itinerant), călătorind prin țară (în special în timpul anotimpurilor mai calde ale anului) și oferindu-și serviciile populației sedentare din mediul rural boem. Aceștia erau în mare parte negustori de cai, vânzători ambulanți, cositori și animatori.

Primii strămoși ai romilor boemi au sosit probabil în Boemia în secolele al XVI-lea și al XVII-lea, din Slovacia prin Moravia. Migrația la scară mică a romilor din Slovacia în Țările Cehe (precum și înapoi) a continuat de-a lungul secolelor următoare. Romii boemi au fost întotdeauna o minoritate numeric nesemnificativă. În 1939, existau aproximativ 6.000 de persoane din diferite grupuri de romi pe teritoriul Republicii Cehe de astăzi (Nečas 1995). Dintre aceștia, o fracțiune mai mică, poate aproximativ 2.000 de persoane, trăiau în Boemia. Proporția diferitelor grupuri de romi în această cifră este necunoscută, deși estimarea de 500-1.500 de romi boemi nu poate fi complet greșită.

Auto-etnonimul romilor boemi era pur și simplu Rom (plural Roma). Aceștia erau numiți „unguri” de către Sinti; acest lucru reflectă probabil originea lor din Slovacia, care făcea pe atunci parte din Ungaria. Erau numiți „polonezi” (Poljako, plural Poljača) de către Kalderash, acesta fiind unul dintre etnonimele folosite de Kalderar pentru a se referi la diferite grupuri de romi. Populația sedentară se referea la toate grupurile itinerante, inclusiv la romii boemi, drept „țigani”: cikáni în cehă sau Zigeuner în germană.

La începutul secolului al XX-lea, limba romani boemă devenea treptat, cel puțin în unele grupuri de romi boemi, o limbă etnică non-nativă, dobândită la sfârșitul copilăriei și folosită mai ales în scopuri secrete (cf. Lesný 1916: 214–216, Lípa 1960: 50). În mod evident, începuse o dezvoltare către o varietate para-romani, adică o varietate non-nativă specializată vorbită de romi, care are gramatica unei limbi majoritare (ceha în acest caz), precum și acces la lexicon derivat din romani (Elšík 2003: 44).

Genocidul nazist al romilor și sintilor din anii 1940 a dus la dispariția radicală a tuturor dialectelor romani din Boemia antebelică, inclusiv a limbii romani boeme. Doar aproximativ 600 (adică 10%) de romi și sinti cehi au supraviețuit genocidului (Nečas 1995), inclusiv poate o sută de romi boemi. Limba romani boemă a încetat să mai fie folosită de supraviețuitori din cauza unei dezintegrări sociale complete a comunităților lor, iar aceștia au încetat să o transmită copiilor lor. Ultimul vorbitor cunoscut de limbă romani boemă a murit în anii 1970 (Hana Šebková, pc).

Grupul istoric al romilor boemi trebuie distins de grupurile de romi care trăiesc în prezent în Boemia. Aceștia din urmă sunt imigranți din Slovacia (în special din Romungro), de după cel de-al Doilea Război Mondial, care nu vorbesc limba romani boemă.

Clasificarea dialectelor Limba rromani boemă aparține grupului dialectal romani din nordul central. Este cel mai strâns înrudită cu romani din Moravia și romani din vestul slovaciei, împreună cu care formează subgrupul vestic al limbii romani din nordul central. Deși este în mod clar un dialect din nordul central, limba romani boemă are și câteva caracteristici comune cu dialectele sinti ale limbii romani. În unele cazuri, acestea se datorează difuziei din sinti în limba romani boemă. Deși limba romani boemă ar fi fost inteligibilă pentru vorbitorii altor dialecte din nordul central, există dovezi că nu exista o inteligibilitate inerentă între limba rromani boemă și sinti.

Lexicon Limba romani boemă are în comun cu alte dialecte ale limbii romani o mare parte din vocabularul său indo-arian, precum și numeroase împrumuturi timpurii din limbile iraniene occidentale (persană și/sau kurdă), armeană, osetică și greacă. În plus, are în comun cu celelalte dialecte nord-centrale ale limbii romani stratul de împrumuturi din limbile slave de sud, maghiară și slovacă. În cele din urmă, cele mai recente împrumuturi își au originea în cehă.

Exemple de cuvinte împrumutate: Vest-iranian: angrusťi „inel”, baxt „noroc”, čupňi(k) „bici” armeană: burnek „mână”, grat „cal” Vest-iranian sau armean: čekat „frunte” Osetic: círax „pantof, cizmă”, xólov „pantaloni” Greacă: ' amoňis „nicovală”, armin „varză”, efta „șapte”, foros „oraș”, ľiťhi „pom fructifer”, paxoň- „a îngheța” Slavă sudică: caklo „pahar”, doha „destul”, dugo „lung”, duma „vorbire”, vičin- „strigăt” Maghiară: bugaris „păianjen” (< „gândac”), dilos „amiază”, faďin- „îngheța” Slovacă: čapláris „păzătorul hanului” Cehă: mořos „mare” Slovacă sau cehă: hrobos „mormânt”, národos „prieten” (< „națiune”)

„Ehas jekh čorro rom. Kerelas buťi. Kana kerelas, kerďas dešupandž karfa, the diňas len peskra romňake, kaj te džal jarreske. Kana vaš oda jarro geľas, avľas, thoďas, ušanďas xumer. Pale kerďas mačiki, thoďas len pro čáro. Bešte pr-oda čáro bištheštar maťha. Phenďas o rom peskra romňake: "Dikhes romňije, me som murš, kaj bištheštar maťhen tel jekha dabate našavava." E romňi phenďas: "Me džanav, kaj hi meg feder murš meg sal tu, kaj čivela peskri thaľik pro šipkos, kaj la lela tel, aňi na čalavela."

Note

Categorie: Limbi din Cehia Categorie: Rromii în Cehoslovacia Categorie: Rromi în Republica Cehă Categorie: Dialectele limbii rromani Categorie: Limbi Categorie: Dialecte Categorie: Limbi moarte