Alfred Maria Fortunatus Franziskus Caesar von Oberndorff (), cunoscut și ca contele Oberndorff, a fost un diplomat german.

A condus misiuni în Norvegia și Bulgaria, iar în 1918 a fost unul dintre semnatarii armistițiului de la Compiègne care a pus capăt luptelor din Primul Război Mondial.

Biografie Oberndorff s-a născut la Edingen-Neckarhausen, în Marele Ducat de Baden, fiind fiul lui Carl Gustav Adolph Maria Fortunatus Philipp Gabriel von Oberndorff, proprietar funciar și conte al Sfântului Imperiu Roman, și al soției sale, Marie Therese Henriette Franziska Eleonora Charlotte von Varicourt-Albini. Tatăl său a fost șambelan la curtea imperială și regală habsburgică din Viena.

Tânărul Oberndorff a studiat dreptul la universitățile din Heidelberg, Berlin, München și Freiburg. A promovat primul examen de stat în drept în primăvara anului 1892 și a obținut titlul de Doctor Iuris la Heidelberg la 9 august 1892. A început apoi stagiul juridic la tribunalul districtual din Heidelberg, activând totodată și la instanțele din Wiesloch și Pforzheim, iar în primăvara anului 1895 a promovat și al doilea examen de stat în drept.

Cariera În decembrie 1895, Oberndorff a fost admis în serviciul diplomatic imperial, iar după o perioadă de pregătire a intrat în serviciul diplomatic activ al Imperiului German în februarie 1897.

În 1900, Oberndorff a fost numit al doilea secretar la ambasada germană din Madrid, iar în 1904 a ocupat aceeași funcție la ambasada pe lângă Curtea de la St James, Marea Britanie. În 1905 a fost numit prim-secretar la Bruxelles, iar în 1907 a revenit la Madrid, cu rangul de consilier. miniatura|Oberndorff în 1895|stanga miniatura|Oberndorff, al doilea din stânga, după semnarea Armistițiului din 11 noiembrie 1918În 1910 a fost transferat la Viena. Doi ani mai târziu a primit prima sa numire ca șef de misiune, servind între 1912 și 1916 ca trimis extraordinar și ministru plenipotențiar la Curtea Regală a Norvegiei din Kristiania, unde se afla la izbucnirea Primului Război Mondial. Între 1916 și 1918 a condus misiunea germană din Sofia, Bulgaria, o promovare importantă, întrucât Bulgaria era una dintre Puterile Centrale și aliat al Germaniei în război. Oberndorff s-a întors apoi la Ministerul de Externe din Berlin, ca șef al politicii externe. În această calitate, a participat la negocierile pentru Armistițiul de la Compiègne, alături de Matthias Erzberger, ministru fără portofoliu, general-maior Detlof von Winterfeldt, reprezentant al Marelui Comandament al Armatei pe lângă cancelarul Germaniei, căpitanul Ernst Vanselow, din Marina Imperială Germană, și doi traducători. La 11 noiembrie 1918, cei patru au fost semnatarii germani ai armistițiului.

În 1920 și 1921, Oberndorff a fost primul însărcinat cu afaceri al Germaniei la Varșovia, după ce A Doua Republică Poloneză apăruse ca stat independent din ruinele Imperiului Rus. A fost rechemat la Berlin în februarie 1921.

Oberndorff a fost membru fondator al Comisiei de Studii Franco-Germane (), care în anii 1920 susținea apropierea dintre Germania și Franța. El a continuat să activeze în Ministerul de Externe al Republicii de la Weimar și a rămas acolo încă câteva luni după venirea la putere a lui Adolf Hitler. S-a pensionat în iulie 1933, după Actul de împuternicire din 1933 și Noaptea cuțitelor lungi.

Oberndorff a murit la Heidelberg în martie 1963 și este înmormântat în cripta familiei din Neckarhausen.

Viața personală și urmașii miniatura|Castelul Neckarhausen miniatura|475x475px|Stema familiei von Oberndorff La 2 ianuarie 1904, la Paris, Oberndorff s-a căsătorit cu Marguerite de Stuers, fiica lui Alphonse Lambert de Stuers, ambasadorul Țărilor de Jos în Franța, și a fostei sale soții, Margaret Laura Carey, originară din New York. Aceasta era nepoată a lui William Backhouse Astor Sr. După divorțul de de Stuers, Margaret Laura Carey s-a recăsătorit cu Elliott Zborowski, a fost mama lui Louis Zborowski și a deținut domeniul Higham Park din Anglia.

Soții Oberndorff au avut trei copii: Maria Teresa (născută în 1904 la Londra), Karl Alfons (născut în 1906 la Bruxelles) și Elisabeth von Oberndorff (născută în 1917 la München). La scurt timp după armistițiul din 1918, contesa Oberndorff și-a dus copiii în Elveția, apoi în Țările de Jos. Ea moștenise proprietăți comerciale valoroase în New York și a contestat confiscarea acestora de către Office of the Alien Property Custodian.

Fiul lui Oberndorff a purtat numele Charles-Alphonse von Oberndorff și, în 1928, s-a căsătorit cu Jacqueline de Sauvan d’Aramon, fiica contelui d’Aramon. A fost pictor și a locuit la Domaine d’Orio, în Hendaye, Franța. Cei doi au avut cinci fiice și un fiu, Johannes Maria Frederik Fortunatus von Oberndorff, născut în 1943. Fiica lor, Liduina Maria Fortunata (născută în 1933), s-a căsătorit cu Sir Peter Petrie, al 5-lea baronet, diplomat britanic. Charles-Alphonse von Oberndorff a murit în 1998, la Haga.

Rita Marie Louise Jacqueline Charlotte Fortunata von Oberndorff (născută în 1930), una dintre fiicele lui Charles-Alphonse, fiul lui Oberndorff, s-a căsătorit în 1955, în prima căsătorie, cu Raja Narendra Singh Ju Deo, fiul Alteței Sale Raja Mahipal Singh Ju Deo, al 7-lea raja de Sarila, la Dehradun, iar în a doua căsătorie, în 1975, cu Michel Labéguerie, politician naționalist basc și cântăreț. După moartea celui de-al doilea soț, i-a succedat în funcția de primar al localității Cambo-les-Bains între 1980 și 1989 și a fost, de asemenea, președinta Crucii Roșii Franceze, trăind până în 2017.

Note

Categorie:Absolvenți ai Universității din Freiburg Categorie:Absolvenți ai Universității din München Categorie:Absolvenți ai Universității Humboldt din Berlin Categorie:Absolvenți ai Universității din Heidelberg Categorie:Decese în 1963 Categorie:Nașteri în 1870 Categorie:Diplomați germani Categorie:Nașteri pe 9 decembrie Categorie:Decese pe 16 martie