În subcultura BDSM, bondage-ul (în ) este practica legării, imobilizării sau restricționării consensuale a unui partener pentru stimulare erotică, estetică sau somatosenzorială. Un partener poate fi în diverse moduri, inclusiv prin utilizarea de frânghie, , bandă de bondage sau .
Bondage-ul în sine nu implică neapărat sadomasochism. Acesta poate fi utilizat ca scop în sine, ca în cazul sau al bondage-ului sânilor. De asemenea, poate fi utilizat ca parte a actului sexual sau în conjuncție cu alte activități BDSM. Litera „B” din acronimul „BDSM” provine de la cuvântul „bondage”. Sexualitatea și erotica sunt aspecte importante ale bondage-ului, dar adesea nu reprezintă scopul final. Estetica joacă, de asemenea, un rol important.
Un motiv comun pentru care partenerul activ își leagă partenerul este acela ca ambii să obțină plăcere din supunerea celui restricționat și din sentimentul transferului temporar de control și putere. Pentru persoanele sadomasochiste, bondage-ul este adesea un mijloc prin care partenerul restricționat devine mai accesibil pentru alte comportamente sadomasochiste. Totuși, bondage-ul poate fi practicat și pentru sine: partenerul restricționat poate deriva plăcere senzuală din sentimentul de neputință și imobilitate, iar partenerul activ poate obține plăcere vizuală și satisfacție văzându-și partenerul legat.
În dormitor
Multe cupluri includ bondage-ul în viața lor sexuală, adesea sporadic, dar uneori mai regulat, considerând că bondage-ul sexual întărește relația. Acesta ia uneori forma unui sau a punerii în scenă a unei . Jocurile de bondage în dormitor pot fi folosite pentru excitare sau ca formă de , necesitând un nivel ridicat de încredere și abandonarea controlului în fața partenerului activ. Partenerul restricționat (numit submisiv) cedează controlul celuilalt partener (numit dominant). Această cedare are loc voluntar, pe baza unei înțelegeri și a unui consimțământ reciproc.
Caracteristica principală a bondage-ului sexual este că face persoana restricționată vulnerabilă la o varietate de acte sexuale, inclusiv unele pe care altfel le-ar putea evita din cauza . Partenerul legat depinde de acțiunile celuilalt pentru satisfacția sa sexuală, acesta din urmă putându-l trata ca pe un .
Există multe motive pentru care oamenii acceptă să fie legați. Unii simt un tip de libertate în timpul pasivității corporale, putându-se concentra pe spiritualitatea interioară; după cum a explicat un participant la un studiu: „Unii oameni trebuie să fie legați pentru a fi liberi”.Apostolides, Marianne: The Pleasure of Pain: Find out why one in 10 of us is into S&M. În: Psychology Today, septembrie/octombrie 1999, ISSN 0033-3107. Alții experimentează neputința, luptă împotriva legăturilor și simt o plăcere masochistă din restricție și durere.
Bondage-ul poate fi aplicat relativ simplu, permițând improvizația cu obiecte casnice, deși există și echipamente comerciale sofisticate. Bondage-ul în dormitor este de obicei ușor (mild bondage), implicând legarea mâinilor, folosirea patului sau a unui scaun. este o parte comună a jocului. Partenerul poate fi apoi stimulat sexual prin masturbare, sex manual, sex oral, , contact sexual sau alte acte. De asemenea, poate fi utilizat pentru sau (teasing).
În 1995, psihologii Kurt Ernulf și Sune Innala din Suedia au publicat o analiză bazată pe răspunsurile membrilor grupului Usenet . Majoritatea respondenților (76%) au fost bărbați. În 71% din cazuri, rolul activ era jucat de bărbați heterosexuali. O treime dintre respondenți au declarat că practică bondage în legătură cu activități sadomasochiste.Ernulf, Kurt E.; Innala, Sune M.: Sexual Bondage: A Review and Unobtrusive Investigation. În: Archives of Sexual Behavior, 24, numărul 6, 1995, pp. 631–654.
Tipuri
Datorită diversității formelor sale, bondage-ul poate fi împărțit în mai multe tipuri:
Bondage utilitar Cea mai cunoscută formă în BDSM, unde restricționarea partenerului pasiv are un scop ulterior, cum ar fi facilitarea unei sesiuni de .Fesselspiele în Der Papiertiger, enciclopedie BDSM.
Bondage decorativ Partenerul este legat în scopuri decorative sau estetice, de exemplu pentru sau ca formă de mobilier uman la o petrecere BDSM.
Bondage de tortură
Partenerul este legat intenționat într-o poziție inconfortabilă sau dureroasă, adesea ca pedeapsă într-un joc dominant/submisiv. În erotica de profil (precum de ), acest tip de bondage este adesea extensiv și de lungă durată.
Bondage cinematografic O formă complet nonviolentă, utilizată doar în scopuri estetice, unde partenerul este legat ușor și se poate elibera fără efort mare.Kroll, Eric: Fetish Girls. Taschen, 1995.
Bondage meditativ Rar întâlnit în Occident, dar esențial în cel japonez (japoneză: ), unde interesul principal este starea spirituală a persoanei legate, nu doar cea corporală.Pat Califia: Sensuous Magic: A Guide for Adventurous Lovers. 1995.
Public
Subcultura bărbaților gay (leathermen) a fost printre primele grupuri care au afișat elemente de bondage în spațiul public. Ulterior, au urmat și alte grupuri. Primele afișări publice se limitau la accesorii precum zgărzi sau cătușe.
Cu timpul, au apărut manifestări mai explicite, cum este celebrul Folsom Street Fair. De asemenea, afișările exhibiționiste pot fi făcute ca declarație socială sau politică, pentru a crește gradul de conștientizare asupra sexualităților alternative. Cluburile BDSM oferă un cadru semipublic, unde membrii pot urmări „scene” în desfășurare într-un mediu sigur.
BDSM
Bondage-ul este elementul central al scenelor BDSM și al jocurilor de rol. Este cel mai cunoscut aspect al BDSM chiar și în afara comunității.
Câteva setări comune de fantezie includ: Viol, răpire sau sechestrare: Dominantul „răpește” submisivul (consensual), având control complet. Dominare/Supunere: O sesiune de „antrenament” cu recompense și pedepse. Implică adesea umilirea erotică. : Persoana este legată astfel încât trebuie să aleagă între două poziții inconfortabile.
este mai complex și implică riscuri majore (vezi secțiunea Siguranță).
Echipamentul variază de la frânghii și hamuri la Crucea Sfântului Andrei, sau în folie de plastic. Pozițiile populare includ: spreadeagle (membrele desfăcute), (mâinile și picioarele legate împreună la spate), Balltie (genunchii la piept) și (presiune pe organele genitale).
Siguranță Bondage-ul este mai sigur atunci când este practicat între parteneri lucizi, care au încredere unul în celălalt și cunosc riscurile. Principiul de bază este (Sigur, Sănătos și Consensual).
Precauții Măsurile de siguranță includ: Utilizarea unui „” (safeword) pentru a opri activitatea.Miller, Philip; Devon, Molly: Screw the Roses, Send Me the Thorns. 1988. Nu lăsați niciodată o persoană legată singură. Evitarea pozițiilor care pot cauza . Verificarea circulației la nivelul mâinilor și picioarelor (amorțeală, răceală, decolorare albăstruie sau purpurie a pielii). Disponibilitatea unor unelte de tăiere rapidă (foarfeci EMT).
este extrem de riscant deoarece încalcă principiul de a nu fi singur. Fără cineva care să intervină în caz de urgență, acesta poate duce la daune fizice permanente sau chiar la deces, în special în combinație cu asfixierea.
Tehnici Tehnicile se împart în șase categorii principale: Legarea membrelor împreună. Depărtarea membrelor. Legarea de un obiect extern (scaun, masă, cruce). Suspendarea partenerului. Restricționarea mișcării (fuste înguste, corsete). „Mumificarea” (înfășurarea întregului corp).
Un curent popular este cel estetic, numit „shibari” sau „”, provenit din Japonia.
Materiale Frânghia: Cel mai utilizat material. În Occident se folosește bumbacul sau fibrele sintetice; în Japonia, doar cânepa sau iuta. Metal: Cătușe, lanțuri, dispozitive rigide. Oferă o senzație de răceală și o imagine de „duritate”. Piele, latex: Materiale flexibile și rezistente, adesea asociate cu diverse fetișuri. Altele: Eșarfe de mătase, cravate, ciorapi (pentru bondage „vanilla”/ușor) sau coliere din plastic (cable ties - necesită atenție sporită pentru a nu tăia pielea).
Erotica de bondage Unele persoane consideră bondage-ul ca fiind stimulator din punct de vedere erotic sau excitant sexual. Bondage-ul apare în unele scenarii de , iar temele de bondage sunt prezente în anumite lucrări de erotică și pornografie.
pentru bărbații heterosexuali înfățișează, în mod covârșitor, femei legate, mai degrabă decât bărbați, în ciuda faptului că una dintre cele mai comune fantezii la ambele sexe este aceea de a fi legat.
După alegerile din 2000 ale lui George W. Bush, a existat o îngrijorare în cadrul cu privire la posibile viitoare urmăriri penale din partea Departamentului de Justiție al SUA pentru material obscen. În 2001, a fost însărcinat de compania de divertisment pentru adulți să creeze o listă de acte sexuale pe care producătorii de filme pornografice ar trebui să le evite, pentru a preveni posibile probleme legale cu guvernul SUA; aceasta a devenit cunoscută sub numele de „Lista Cambria”. Seria PBS , în programul lor din 2002 „American Porn”, a dezvăluit unele dintre elementele de pe listă, care includeau orice altceva în afară de un bondage foarte ușor. Cu toate acestea, începând cu 2019, Lista Cambria este în general considerată învechită în cadrul industriei pornografice.
Fanteziile de bondage implică adesea utilizarea unor costume specifice. Costumele tipice pentru persoana submisivă invocă simboluri comune ale pasivității sau inocenței sexuale (de exemplu, costum de păstoriță, călugăriță sau școlăriță pentru femei, ori hamuri din piele, cătușe, tanga sau ținute de sclav antic pentru bărbați). În mod similar, vestimentația persoanei dominante reflectă adesea imagini ale puterii, controlului și disciplinei extreme (uniformă de ofițer nazist, ofițer militar, polițist sau ).
În erotica de bondage, lanțurile metalice sunt adesea asociate cu tortura istorică și scenariile de închisoare.Stargraves: The Shuttered House. Last Gasp, 2003. .Aldiss, Allan: Slaveship. Bondage Books, 2006. .
Exemple de erotică de bondage includ de (publicată sub pseudonimul Pauline Réage), cărțile lui Frank E. Campbell și lucrările artistice ale lui Robert Bishop.
În artă thumb|upright=0.5|Bondage folosind frânghii fluorescente
Bondage-ul este reprezentat în arta erotică, precum în unele dintre lucrările lui Gustave Doré și John Everett Millais. Personajul mitic Andromeda a fost un subiect popular pentru bondage în artă, fiind pictat de artiști precum Rembrandt în (1630), (1840), (1869) și Gustave Doré (1869).
Un alt scenariu popular pentru bondage în artă a fost cel al din poemul epic din secolul al XV-lea , continuat în saga romantică , care este similar cu cel al Andromedei prin faptul că eroina este oferită ca sacrificiu zeilor mării. Tema tradițională a (damsel in distress), regăsită și în arta de bondage, a fost utilizată în serialul cinematografic (1914), în care se afla săptămânal în pericol de moarte.
Reprezentările bondage-ului în artă pot fi erotice, caz în care urmează un model heteronormativ și tind să înfățișeze o tânără femeie aflată în pericol și cuprinsă de teamă. Exemple pot fi găsite în revista , o publicație de fetiș și bondage editată între 1946 și 1959 de . Aceasta includea desene și fotografii cu modele profesioniste în scene de bondage sau sadomasochiste.
a fost personajul feminin principal în lucrările lui John Willie și, posibil, cea mai celebră emblemă a bondage-ului după Bettie Page. Sweet Gwendoline a fost reprezentată repetat ca stereotipul domniței blonde, naive și aflate la ananghie. Un foileton despre acest personaj a fost publicat în revista mainstream a lui , Wink, din iunie 1947 până în februarie 1950, și ulterior în alte reviste de-a lungul anilor. Bettie Page a fost primul model celebru de bondage. Mai exact, de la sfârșitul anului 1951 sau începutul lui 1952 până în 1957, ea a pozat pentru fotograful pentru fotografii comandate prin poștă cu teme de pin-up și BDSM.