Oleksandra Mîhailivna Bilozerska-Kulîș (în ; ), care a scris de obicei sub pseudonimul Hanna Barvinok, a fost o scriitoare și folcloristă ucraineană. Considerată una dintre cele mai importante figuri literare din Ucraina, ea a fost prima femeie scriitoare a literaturii ucrainene moderne și a devenit o pionieră a realismului etnografic în scrierea ucraineană.

Pe lângă cel mai cunoscut pseudonim al său, Hanna Barvinok, ea a mai scris și sub numele A. Nečuj-Viter. A fost căsătorită cu scriitorul Panteleimon Kulîș și a fost sora lui Vasîl și a lui Mîkola Bilozerskîi.

Biografie Barvinok s-a născut la data de 5 mai 1828 sub numele de Oleksandra Mîhailivna Bilozerska în Gubernia Cernigov, o subdiviziune administrativă a Ucrainei de pe malul stâng din Imperiul Rus (în prezent parte a orașului Borzna din Regiunea Cernigov, Ucraina). În perioada tinereții sale, orașul a fost afectat de incendii frecvente, care în cele din urmă au dus la distrugerea casei familiei sale. După incendiu, ea și familia ei s-au mutat într-un cătun din apropiere, în Motronivka.

Familia lui Barvinok deținea pământ în Motronivka. Tatăl ei a fost Mîhail Bilozerskîi, mareșal al nobilimii din zona locală. Acesta avea reputația de a fi un liber-cugetător și era interesat de literatura ucraineană modernă. Mama lui Barvinok a fost Paraska Hrîhorivna Kostenețka, fiica unui soldat cazac. Mama sa era interesată de obiceiurile și cântecele tradiționale ucrainene.

Barvinok a avut doi frați, Vasîl și Mîkola, și două surori, Liuba și Nadiia, toți devenind figuri proeminente în Ucraina. Fratele ei, Vasîl, a devenit o personalitate publică și literară ucraineană. Celălalt frate, Mîkola, a devenit folclorist și etnograf. Sora ei, Liuba, a fost muza și iubita poetului Viktor Zabila, iar sora sa, Nadiia, a devenit ulterior mama scriitoarei Nadiia Kîbalciîci.

Oleksandra și surorile sale au studiat la pensionate private, pe care le-a frecventat între anii 1834 și 1842.

La vârsta de 15 ani, Barvinok l-a întâlnit pe scriitorul Panteleimon Kulîș în Motronivka, când acesta a fost invitat acolo de către fratele ei, Vasîl. Patru ani mai târziu, la data de 24 ianuarie 1847, Panteleimon și Barvinok s-au căsătorit.

Proaspăt căsătoriți, cei doi au călătorit la Varșovia. La aproximativ patru luni de la nuntă, Frăția Sfinților Chiril și Metodiu a fost desființată, iar soțul ei a fost arestat și trimis la Sankt Petersburg. El a fost judecat pentru scrierea lucrării Povist prî ukrainskîi narod (în ).

După arestarea soțului ei, Panteleimon Kulîș, aceasta a suferit un avort spontan și a rămas ulterior în imposibilitatea de a mai avea copii. S-a mutat apoi la Tula, urmându-și soțul în exil. Din 1854, după încheierea perioadei de exil, Barvinok și soțul ei au locuit la Sankt Petersburg. În 1883, familia Kulîș s-a stabilit din nou în Motronivka.

Când manuscrisul traducerii ucrainene a Bibliei, la care Kulîș lucrase timp de 25 de ani, a ars, ea l-a convins pe acesta să reia lucrul de la început.

După moartea soțului ei, Barvinok s-a dedicat organizării și omagierii creațiilor literare ale lui Panteleimon. Ea i-a publicat scrierile și a compilat o serie de mai multe volume cu toate operele acestuia de o viață, deși au fost publicate doar cinci din cele 22 de volume planificate. De asemenea, a înființat Muzeul Panteleimon Kulîș în memoria sa.

Barvinok a murit la data de 6 iulie 1911, la vârsta de 83 de ani, în Motronivka. A fost înmormântată alături de soțul ei la fosta lor fermă din localitate.

Activitatea literară Barvinok a scris peste 30 de povestiri în timpul vieții sale, personajele principale ale acestora fiind preponderent femei. Ea a debutat ca scriitoare de proză și a scris în principal despre viața populară, în special despre familiile de țărani, fiind atrasă în mod deosebit de „soarta femeii de la țară”.

A fost fondatoarea și liderul realismului etnografic în literatura ucraineană, bazându-și scrierile pe propriile note etnografice. În timp ce își înregistra observațiile în timpul unei călătorii la Varșovia, a început să colecteze materiale pentru primele sale lucrări.

Barvinok a început să scrie povestiri în anii 1840, prima sa lucrare fiind intitulată Ievrei-kripak (în ). Lucrările sale au început să fie publicate în 1858, sub un pseudonim ales de soțul ei: Hanna Barvinok.

În operele sale literare, atenția lui Barvinok s-a concentrat, de asemenea, pe problemele relațiilor familiale și domestice, incluzând tirania familială (Domasnie lîho, 1861), soarta lipsită de bucurii a conviețuirii cu un bărbat alcoolic (Jinoce hore, 1887) și drama căsătoriei forțate (Batkivska pomîlka, 1902). Scriitoarea a creat, totodată, figuri de femei cu o voință puternică (Peremoga, 1887; Moloda borotba, 1902).

Limbajul său era colorat, figurat și plin de proverbe populare. Printre poveștile sale cele mai sugestive se numără Rusalka (în ), Kvitka z slozamy, slozy z kvitkamy (în ), Lîho ne bez dobra (în ) și Osinne lito (în ). Utilizând dialectele din Cernihiv și Poltava, precum și cunoștințele sale despre obiceiurile rurale și folclor, a scris drama Matîna pomîsta (în ).

Operele lui Barvinok au apărut în almanahurile Hata și Perșîi vinok, precum și în jurnalele Osnova, Pravda și Literaturno-naukovîi vistnîk, printre altele. Scrierile sale au fost publicate în numeroase colecții și antologii, inclusiv în ediții postume. Scriitorul ucrainean Borîs Hrincenko i-a lăudat activitatea, numind-o pe Barvinok „poeta sorții femeiești”.

Moștenire Există străzi care poartă numele Hannei Barvinok în mai multe localități din Ucraina. De asemenea, o statuie a scriitoarei este amplasată la fostul său domeniu istoric, care în prezent găzduiește Rezervația Muzeală Istorico-Memorială „Hannîna Pustîn”.

Cea mai completă colecție a operei sale a fost publicată în anul 2002 în volumul Hanna Barvinok, sub îngrijirea lui Volodîmîr Iațiuk și Vasîl Șenderovskîi. În 2018, Uniunea Națională a Scriitorilor din Ucraina a organizat un eveniment la Kiev pentru a celebra împlinirea a 190 de ani de la nașterea scriitoarei.

Galerie de imagini

Note

Lectură suplimentară

Legături externe

Categorie:Nașteri în 1828 Categorie:Nașteri pe 23 aprilie Categorie:Decese în 1911 Categorie:Decese pe 23 iunie Categorie:Scriitoare ucrainene Categorie:Folcloriști ucraineni Categorie:Feministe ucrainene