Karel Steklý () (9 octombrie 1903 – 5 iulie 1987) a fost un regizor de film ceh. Este cel mai cunoscut pentru filmul său dramatic Siréna (1947), pentru care a primit Leul de Aur, și pentru Bravul soldat Svejk (1957). De asemenea, a regizat continuarea filmului din 1957, La ordinele dumneavoastră! (1958), ambele comedii satirice de război bazate pe scrierile lui Jaroslav Hašek.
Printre alte filme ale sale mai cunoscute se numără comedia Slasti Otce vlasti (Bucuriile patriei) și filmul istoric Svatby pana Voka (Nunțile domnului Vok) despre aventurile amoroase ale nobilului Peter Vok of Rosenberg. Cu toate acestea, a realizat și filme tendențioase în favoarea regimului comunist, de un standard foarte slab, uneori chiar îngrozitor.
Biografie A început cu diverse companii de teatru ambulant. Din 1928 până în 1938, a lucrat ca scenograf și manager de recuzită la Osvobozené divadlo (Teatrul Eliberat din Praga).Jiří Tvrzník: Šest dýmek Františka Filipovského, Novinář, Praha, 1982, str. 113 De asemenea, a avut rolul de scenograf în filmul din 1931 al lui Jiří Voskovec și Jan Werich Pudr a benzín (Praf de pușcă și benzină).
Din 1933, a început să scrie scenarii de film, mai întâi pentru alți regizori (de exemplu, Svatopluk Innemann, Václav Wasserman, Martin Frič), iar mai târziu pentru propriile filme. Calitatea artistică a acestor scenarii a fost foarte variabilă, printre ele se află atât filme excelente, cât și sub medie. La Osvobozené divadlo, Steklý a adaptat piese de teatru pentru copii (de exemplu, Ostrov dynamit, Divotvorný klobouk) la sugestia lui Jan Werich și a scris el însuși basme, al căror personaj central era Căpitanul Bublas (de exemplu, Alibaba a třicet devět loupežníků; Alibaba și cei treizeci și nouă de hoți).
A început să regizeze independent imediat după Al Doilea Război Mondial, în 1945. A devenit un comunist agil și, de-a lungul carierei sale, a fost pe deplin supus regimului aflat la putere, pe lângă comedii și drame neutre din punct de vedere politic, a realizat și opere destul de tendențioase și problematice din punct de vedere ideologic. Din acest motiv, cariera sa artistică este considerată foarte inegală și contradictorie. Pe lângă filme de înaltă calitate, atractive pentru public și încă populare astăzi, a realizat un număr semnificativ de lucrări mediocre până la de-a dreptul sub medie (în special Hipopotam, considerat unul dintre cele mai proaste, dacă nu chiar cel mai prost film din istoria cinematografiei cehe). Hipopotam nu a fost pe placul nici măcar al instituțiilor oficiale și a fost retras din cinematografe după scurt timp. Rolul principal al hipopotamului a fost „interpretat” de un manechin, creat după hipopotamul Zuzanka de la Grădina Zoologică din Praga. Filmul a ridiculizat mai multe figuri importante ale Primăverii de la Praga, în special pe Eduard Goldstücker, Alexander Dubček (după alte opinii, Josef Smrkovský), Pavel Kohout sau Marta Kubišová.Hroch: Povestea celui mai prost film. iDNES.czHroch la nfa.cz Activități procomuniste Înainte de alegerile din mai 1946, și-a anunțat apartenența la Partidul Comunist din Cehoslovacia și și-a exprimat atitudinea pozitivă față de acest partid.KOPECKÝ, Václav; HRAD, Josef. Můj poměr ke KSČ: projevy z řad pracující inteligence. 1. vyd. Praha: Komunistická strana Československa. Ústřední výbor. Kulturní a propagační oddělení., 1946. S. 73. În 1948, a semnat apelul pro-comunist „Înainte, niciun pas înapoi!”, care a fost emis la 25 februarie 1948 în sprijinul loviturii de stat comuniste (cu toate acestea, mulți alți artiști, inclusiv Voskovec și Werich, l-au semnat).Kupředu, zpátky ni krok!. S. 151. Tvorba [online]. Ústřední výbor Komunistické strany Československa, 1948 [cit. 2024-10-21]. Roč. 17, čís. 8, s. 151. Disponibil online Imediat, Steklý s-a alăturat structurilor de putere din sfera culturală - din 3 martie 1948 a fost membru al comisiei culturale a Comitetului Central de Acțiune al Partidului Național Socialist. În perioada 1953–1953, a fost membru al Comisiei pentru Evaluarea Muncii Actorilor din Cinematografie din cadrul administrației principale a Filmului de Stat Cehoslovac (Československý státní film).KNAPÍK, Jiří. Kdo byl kdo v naší kulturní politice 1948-1953: biografický slovník stranických a svazových funkcionářů, státní administrativy, divadelních a filmových pracovníků, redaktorů. 1. vyd. Praha: Libri, 2002. (Kdo byl kdo). ISBN 978-80-7277-093-9. Kapitola Karel Steklý, s. 222.
În 1977, a semnat Anticarta. Ca membru disciplinat și loial al Partidului Comunist din Cehoslovacia, a fost frecvent și sistematic lăudat, recompensat și tratat cu condescendență de regimul aflat la putere pentru poziția sa politică. A rămas o figură extrem de controversată, atât din punct de vedere artistic, cât și social.
Filmografie Prosťáček (1945) Průlom (1946) Siréna (1947) Kariéra (1948) Soudný den (1949) Internacionála (1950) Temno (1950) Anna Proletářka (1953) Strakonický dudák (1955) Bravul soldat Svejk (1957) La ordinele dumneavoastră! (1958) Mstitel (1959) Objev na Střapaté hůrce (1962) Lucie (1963) Zkáza Jeruzaléma (1964) Slasti Otce vlasti (1969) Svatby pana Voka (1970) Svět otevřený náhodám (1971) Lupič Legenda (1972) Hroch (1973) Za volantem nepřítel (1974) Tam, kde hnízdí čápi (1975) Všichni proti všem (1977) Pan Vok odchází (1979) Hra o královnu (1980) Každému jeho nebe (1981) Příhody pana Příhody (1982) Podivná přátelství herce Jesenia (1986)
Note
Categorie:Nașteri în 1903 Categorie:Decese în 1987
Categorie:Oameni din Praga Categorie:Regizori cehi Categorie:Regizori de film cehi