Jarmila Kratochvílová () este o fostă atletă cehoslovacă. A fost medaliată cu argint la Jocurile Olimpice din 1980 la proba de alergare 400 de metri. În 1983, a stabilit recordul mondial la 800 de metri, care este încă în vigoare și este în prezent cel mai longeviv record mondial de atletism. De la stabilirea acestuia, doar două atlete – din Kenya (2008) și Caster Semenya din Africa de Sud (2018) – au ajuns la o secundă distanță de reușita lui Kratochvílová.
Dublă campioană mondială, Kratochvílová a câștigat probele de 400 de metri și 800 de metri la Campionatul Mondial de Atletism din 1983, stabilind un record mondial la 400m, care a rămas în vigoare timp de doi ani. De asemenea, a câștigat o medalie de argint la ștafeta 4×400 de metri la același campionat.
Jarmila Kratochvílová a concurat și la probe în sală. În 1982, a stabilit recordul mondial în sală la proba de 400 de metri, cu un timp de 49,59secunde; un record care a rămas neatins până în 2023.
Carieră Carieră timpurie Primul eveniment sportiv major al lui Kratochvílová a avut loc în februarie 1979. La Campionatul European de Atletism în sală din 1979, desfășurat la Viena, ea a alergat 400 de metri în 51,81secunde, doborând propriul record național și câștigând o medalie de argint, la doar 0,01secunde în spatele alergătoarei britanice . Kratochvílová a fost una dintre cele patru atlete din țara sa selectate pentru , desfășurată în august 1979. Două coechipiere erau de rezervă, astfel încât au participat propriu-zis doar ea și , medaliată cu argint la aruncarea greutății. Ea a concurat în echipa Europei în proba de ștafetă 4×400m, alături de , și Irena Szewińska, obținând un timp de 3:27,4, la egal cu echipa Statelor Unite, clasată pe locul trei, și la șapte secunde în spatele câștigătoarei Germania de Est.
1980: Medalia de argint la Jocurile Olimpice de la Moscova Kratochvílová a făcut parte din delegația cehoslovacă la Jocurile Olimpice de vară din 1980. A terminat pe locul trei în semifinala probei de 400 de metri. A câștigat o medalie de argint a doua zi în finală, ajungând la finiș în spatele deținătoarei recordului mondial Marita Koch. Timpul ei de 49,46secunde a marcat prima dată când a parcurs distanța în mai puțin de 50 de secunde; totodată, a stabilit un nou record național.
1981: Primul record mondial la 400 m în sală În ianuarie 1981, Kratochvílová a doborât recordul mondial în sală la proba de 400 de metri la un eveniment internațional organizat la Viena, cu 49,64secunde. La 6 iunie 1981, a participat la evenimentul Pravda-Televise-Slovnaft de pe din Bratislava, unde a câștigat proba de 100 de metri cu un record personal și național de 11,09secunde. În aceeași seară, la mai puțin de două ore distanță, a alergat în proba de 200 de metri, câștigând-o și pe aceasta și stabilind un al alt record național, cu un timp de 21,97secunde.
În luna septembrie aceluiași an, Kratochvílová a participat la , care s-a desfășurat pe Stadionul Olimpic din Roma. Ea a terminat pe locul doi în finala de 200 de metri, după americanca Evelyn Ashford, obținând un timp de 22,31secunde. O oră și jumătate mai târziu, Kratochvílová a alergat în etapa principală a ștafetei 4×400m în cadrul echipei europene alături de britanicele , și , cedând doar echipei Germaniei de Est. La proba de 400 de metri, desfășurată duminică seara, ea a plasat un record al cupei și unul național, cu un timp de 48,61secunde.
1982: Al doilea record mondial la 400 m în sală În martie 1982, Kratochvílová a câștigat aurul la proba de 400 de metri la Campionatul European de Atletism în sală din 1982, desfășurat la Milano, devansându-le pe din Germania de Est și din Germania de Vest. Timpul ei de 49,59secunde a fost mai bun cu 0,05secunde decât anteriorul record mondial în sală.
În septembrie 1982 a avut loc Campionatul European de Atletism de la Atena. Kratochvílová a alergat pe culoarul2 în semifinalele probei de 400 de metri, încetinind în a doua jumătate a cursei, dar în cele din urmă câștigând cursa. A doua zi, a luat locul doi în finală depășind-o pe compatrioata , dar în spatele Maritei Koch, care a stabilit un record mondial (rezultatul lui Kratochvílová a fost și el mai bun decât recordul precedent). Câteva zile mai târziu, Kratochvílová a făcut parte din echipa Cehoslovaciei în proba de ștafetă 4×400m, care a stabilit un timp record național de 3:22,17 și a câștigat o medalie de argint, cedând Germaniei de Est, care a stabilit un record mondial.
1983: Record mondial la 800 m și 400 m și dublu campion mondial În iulie 1983, Kratochvílová a doborât recordul mondial la 800m pe Stadionul Olimpic din München, cu un timp de 1:53,28. La Campionatul Mondial de Atletism din 1983, desfășurat la Helsinki, ea a câștigat proba de 400m cu un record mondial de 47,99secunde. Deși finala de 800 de metri a avut loc la doar o jumătate de oră după semifinalele de 400 de metri, Kratochvílová a câștigat aurul la 800 de metri, parcurgând al treilea cel mai bun timp înregistrat vreodată – 1:54,68. A treia sa medalie la campionat a venit la ștafeta 4 × 400 m, unde a luat argintul în cadrul echipei Cehoslovaciei.
Carieră ulterioară Din cauza , Cehoslovacia nu a trimis o delegație la ediția respectivă din orașul american Los Angeles, astfel Kratochvílová nu a avut ocazia să concureze.
Sportiva și-a încheiat cariera sportivă în 1987.
După retragerea din competiții, Kratochvílová a lucrat ca antrenoare de atletism, inclusiv în cadrul echipei naționale a Cehiei. Ea a antrenat-o pe , care a devenit campioană mondială la 800 de metri în 1999.
Acuzații de dopaj Rezultatele remarcabile ale Jarmilei Kratochvílová și constituția sa fizică musculoasă considerată atipică au stârnit zvonuri despre dopaj. Kratochvílová a respins acuzațiile. Deși în 2006 ziarul ceh a scris că a descoperit existența unei campanii de dopaj conduse de autoritățile cehoslovace, aceasta nu ar fi implicat-o pe Kratochvílová, în ciuda faptului că este cea mai cunoscută atletă din țara sa. Ea și antrenorul ei, Miroslav Kváč, susțin că rețeta recordurilor ei au fost antrenamentul riguros și dozele mari de vitamina B12, o afirmație tratată cu scepticism de mai mulți activiști antidoping. În 2017, ea a criticat propunerea Asociației Europene de Atletism de a înlătura suspiciunile de dopaj prin anularea tuturor recordurilor mondiale stabilite înainte de 2005.
Moștenire Recordul mondial la 400 de metri stabilit de Kratochvílová în 1983, și anume 47,99secunde, a rămas în vigoare timp de doi ani, când a fost doborât de marea ei rivală, Marita Koch. Recordul mondial la 400 de metri stabilit de Koch – 47,60secunde – este încă în vigoare.
Recordul mondial în sală stabilit de Kratochvílová în 1982 – 49,59secunde – a fost doborât abia la 19 februarie 2023 de neerlandeza Femke Bol, reușita acesteia fiind 49,26secunde.
Recordul ei mondial la 800 de metri este cel mai vechi record în vigoare din atletismul masculin și feminin. Campioana olimpică din 1996, , l-a descris drept „... foarte rapid. Este imposibil ca femeile să alerge atât de repede. Va dura 100 de ani”.
Kratochvílová a avut o evoluție sportivă relativ târzie, alergând sub 53 de secunde în cursa de 400 de metri abia la vârsta de 27 de ani și stabilind recordurile mondiale la 32 de ani.
Prima sa biografie, scrisă împreună cu antrenorul Miroslav Kváč, a fost publicată în 1985. În 2013 a fost publicată o a doua biografie despre ea, intitulată Fenomén Jarmila („Fenomenul Jarmila”). Pe lângă cariera sa competitivă, cartea divulgă detalii despre viața ei ulterioară ca antrenoare.
Premii și recunoaștere Kratochvílová a fost numită de două ori: în 1981 și în 1983. În 1983 a mai fost recunoscută drept , precum și Atletul Anului conform revistei americane .
Sportiva a fost distinsă cu Kamenná medaile („Medalia de piatră”) de către regiunea sa natală Vysočina în 2009. A mai primit de la președintele ceh Miloš Zeman în octombrie 2013.
Note explicative
Note
Legături externe
Categorie:Nașteri în 1951 Categorie:Atleți cehoslovaci Categorie:Atlete cehe Categorie:Atleți la Jocurile Olimpice de vară din 1980 Categorie:Campioni mondiali la atletism Categorie:Medaliați olimpici cu argint cehoslovaci Categorie:Oameni în viață