Râul Moulouya (în ) este un curs de apă lung de 520 km situat în Maroc. Izvoarele sale se află în muntele Ayachi din Atlasul Mijlociu. Acesta se varsă în Marea Mediterană în apropiere de Saïdia, în nord-estul Marocului.

Nivelul apei în râu fluctuează adesea. Râul este utilizat pentru irigații și este barat de barajele Hassan II și Mohamed V.

Istoric Râul a fost cunoscut istoric sub numele de Malva, Malua, Malvam, Mulva, Mulucha sau Molochath flumen, denumiri care au, probabil, legătură cu rădăcina semitică melach sau malach, care înseamnă „sare”. Maurice Besnier a sugerat că porțiunile inferioare ale râului erau folosite pentru producția de sare, însă nu a fost găsită nicio confirmare materială în acest sens.

Din secolul al IV-lea până la începutul secolului al III-lea î.Hr., Mulucha a format granița dintre Regatul Maurilor la vest și Regatul Masaesylilor la est. Este menționat sub numele de Mulucha de către Titus Livius.

În Historia Brittonum (c. 828), acesta apare sub numele de râul Malvam, de-a lungul rutei legendare a din Egipt către Hispania. În (c. 1136) de Geoffrey de Monmouth, urmează o rută similară din Leogecia, adăugând confruntări cu pirații, raiduri în Mauretania și întâlniri cu sirene la Coloanele lui Hercule, trecând de râul Malvam înainte de a intra în Mauretania.

Râul Moulouya a format granița estică a în anii 1920, o mică parte a Marocului — care cuprinde orașe importante precum Saïdia și Oujda — situându-se la est, între Moulouya și granița cu Algeria.

Înainte de colonizarea franceză, râul Moulouya era considerat granița dintre Regența Algerului și dinastiile care controlau Marocul. O bătălie între algerieni și alauiți a avut loc în anul 1692 la vadul acestui râu.

Iluzoriile canale marțiene au primit nume de râuri mitice și reale, inclusiv unul numit „Malva”, după râul Malvam.

Ecologie

Moulouya primește ape uzate menajere de la populațiile din apropiere și poluanți agricoli provenind din valea superioară a izvoarelor sale. La mijlocul anului 2011, mii de pești au fost găsiți morți de-a lungul râului, ceea ce a determinat grupurile ecologiste să dea vina pe poluarea provenită de la rafinăria de zahăr Sucrafor din apropiere, parte a grupului Cosumar, care se mai confruntase cu acuzații similare în anii 1980 și 1990. Platforma Verde din Nordul Marocului a raportat apă neagră și urât mirositoare în apropiere de Zaio, iar fermierii au declarat că animalele au murit după ce au băut din râu.

Note

Legături externe

Categorie:Râuri din Africa Categorie:Geografia Marocului